Citește știri
0 comentarii
Drona. Sursa foto: Yasuyoshi CHIBA / AFP 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Deși nu au existat victime, frecvența acestor încălcări ridică întrebări despre eficiența neutralității constituționale, protecția spațiului aerian și capacitatea statului de a răspunde unor amenințări care devin tot mai frecvente.
Patru ani de încălcări repetate ale spațiului aerian
De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat cu un fenomen care, înainte de 2022, părea greu de imaginat: drone și rachete care îi traversează spațiul aerian sau cad pe teritoriul său. Potrivit datelor prezentate de Ministerul Apărării și Centrul de Operații Aeriene al Armatei Naționale, până la 28 iulie 2026 au fost monitorizate 60 de incidente. Numărul lor a crescut aproape în fiecare an, ceea ce arată că aceste episoade nu mai pot fi considerate excepții. Dacă în 2022 au fost raportate cinci incidente, în 2025 autoritățile au înregistrat deja 21. În primele șapte luni din 2026 s-au produs încă 15.
Cele mai expuse zone
Majoritatea incidentelor s-au produs în apropierea frontierei cu Ucraina. Raioanele Ocnița, Briceni, Ștefan Vodă, Taraclia, Căușeni și Orhei apar în mod repetat în rapoartele oficiale. Nici regiunea transnistreană nu a fost ocolită, fiind raportate incidente în apropierea Tiraspolului, Camencăi și Cobasnei. Această distribuție geografică reflectă apropierea de principalele direcții ale atacurilor rusești asupra infrastructurii ucrainene.
Drone de atac și drone-capcană
Printre aparatele identificate se numără drone Shahed-136, Gerbera și alte modele utilizate de armata rusă. Unele dintre acestea sunt drone kamikaze, încărcate cu explozibili.
Altele sunt drone de momeală, folosite pentru a satura sistemele de apărare antiaeriană și pentru a obliga adversarul să consume muniție înaintea atacului principal. Acest detaliu arată că Republica Moldova este afectată inclusiv de tacticile moderne ale războiului, chiar dacă nu este parte a conflictului.
Neutralitatea, pusă la încercare
Constituția Republicii Moldova consacră statutul de neutralitate permanentă. Totuși, realitatea ultimilor ani demonstrează că neutralitatea nu împiedică încălcarea spațiului aerian. În repetate rânduri, autoritățile de la Chișinău au convocat ambasadorul Federației Ruse și au transmis note de protest. Moscova a respins însă acuzațiile sau a cerut dovezi privind proveniența dronelor. Din punct de vedere diplomatic, aceste reacții ilustrează limitele instrumentelor de protest atunci când incidentele sunt generate de un conflict aflat la doar câțiva kilometri de frontieră.
Ce riscuri există
Până acum nu au fost înregistrate victime. Acest lucru nu înseamnă însă că riscul este redus. În mai multe cazuri au fost descoperite drone echipate cu încărcături explozive. O eventuală prăbușire într-o zonă locuită ar putea provoca pierderi de vieți omenești sau distrugeri importante. Din acest motiv, Ministerul Apărării recomandă cetățenilor să nu atingă obiectele suspecte și să anunțe imediat autoritățile.
Republica Moldova și noua realitate de securitate
În ultimii ani, Chișinăul a început să investească în modernizarea sistemelor de supraveghere aeriană și în cooperarea cu partenerii occidentali. Uniunea Europeană a oferit sprijin financiar pentru consolidarea capacităților de apărare, iar cooperarea cu România și alte state europene s-a intensificat.
Cu toate acestea, experții atrag atenția că un stat aflat în imediata vecinătate a unui război de mare intensitate va continua să fie expus unor riscuri pe care neutralitatea, singură, nu le poate elimina, scrie Teleradio-Moldova.
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
