Ce spune Constituția despre interimatul lui Bolojan. Cât mai poate sta în funcţie Guvernul demis la moţiune

Ce spune Constituția despre interimatul lui Bolojan. Cât mai poate sta în funcţie Guvernul demis la moţiune
Imagine Ilie Bolojan a fost demis prin moţiune de cenzură (sursa: Facebook / Ilie Bolojan)
Situația politică din România se află într-un punct de incertitudine majoră după ce Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură, lăsând țara sub conducerea unui Executiv care administrează doar treburile curente. Deși a trecut o lună de la acest moment, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan și echipa sa guvernamentală ar putea rămâne în funcție pentru o perioadă nedefinită, până la instalarea unui nou cabinet, conform analizei făcute de fostul președinte al Curții Constituționale (CCR), Augustin Zegrean.

Fostul președinte CCR clarifică faptul că Guvernul actual nu se află într-o stare de interimat clasic. Este un guvern demis, care are obligația constituțională de a asigura continuitatea actului administrativ până la depunerea jurământului de către un nou Executiv.

În opinia lui Augustin Zegrean, termenul limită pentru această stare de fapt nu există în realitate.

„Acest guvern nu este în situația de guvern interimar, ci este un guvern demis prin moțiune de cenzură. În Constituție spune că, în cazul în care guvernul este demis printr-o moțiune de cenzură, acel guvern administrează treburile curente ale țării până la depunerea jurământului de către noul guvern. Ei pot sta acolo mult și bine până când va veni cineva și va spune «noi suntem noul guvern»”, a declarat el, la Digi 24.

Statutul Executivului după moțiunea de cenzură

Această situație nu este o premieră în peisajul politic românesc, care a mai trecut prin episoade similare de blocaj. Augustin Zegrean a remintit contextul anului 2009, când procedurile parlamentare au suferit întârzieri neașteptate.

 „Nu e prima dată când se întâmplă. A mai fost prin 2009 o situație oarecum asemănătoare, când Parlamentul nu a vrut să se întrunească, să numească sau să se respingă un candidat propus pentru funcția de prim-ministru. Deci mandatul acela pur și simplu a expirat în 10 zile”, a mai spus fostul judecător.

Problema „termenului rezonabil” și blocajul politic

În ceea ce privește desemnarea unui nou prim-ministru de către Președintele României, Constituția utilizează sintagma de „termen rezonabil”. Acest concept rămâne vag și interpretabil atât în legislația internă, cât și în cea internațională.

Augustin Zegrean subliniază că, din punctul său de vedere, acest termen ar fi trebuit să fie mult mai scurt. El ia în vedere toate mecanismele democratice.

„Eu am fost și în comisia care a scris Constituția și știu că așa am gândit atunci cât trebuie să facă un nou Guvern, hai să zicem o lună. Așa a rămas”, a declarat el.

În plus, fostul magistrat a punctat lipsa de logică politică a actualei opoziții care a inițiat moțiunea, dar care nu a venit cu o alternativă guvernamentală imediată: „Constituția nu interzice acest lucru, dar este un lucru de bun simț, de logică politică. Dai jos guvernul pentru un anumit motiv. Spui motivul și vii și spui ce vei face tu dacă pleacă el. Așa ar fi normal”.

Interimatul miniștrilor și limita de 45 de zile

O problemă presantă o reprezintă portofoliile rămase vacante în urma demisiilor celor șase miniștri PSD. Acestea au fost preluate interimar de alți membri ai Guvernului Bolojan. Potrivit Constituției, articolul 107 alin. (4), interimatul unui ministru este limitat la maximum 45 de zile, termen care expiră în acest weekend pentru miniștrii care au preluat responsabilitățile de la foștii titulari demisionari în 23 aprilie.

Iată tabloul interimatelor care au depășit sau se apropie de termenul constituțional: Agricultură – preluat de Tanczos Barna, Justiție – preluat de Cătălin Predoiu, Transporturi – preluat de Radu Miruță, Muncă – preluat de Dragoș Pîslaru, Sănătate – preluat de Cseke Attila, Energie – preluat de Ilie Bolojan.

 Deși legea fundamentală impune acest plafon de 45 de zile, lipsa unor sancțiuni clare în cazul depășirii lui a făcut ca practica politică să ignore frecvent această restricție.

Augustin Zegrean a punctat faptul că astfel de situații „comice” au mai existat în istoria recentă a României, dând ca exemplu perioada în care Ministerul Educației a funcționat cu un interimat prelungit după demisia lui Daniel David, noul ministru fiind numit mult peste termenul legal.

În prezent, deși Constituția nu specifică proceduri automate pentru situația în care interimatul miniștrilor depășește termenul prevăzut, actuala structură guvernamentală continuă să gestioneze problemele curente sub spectrul aceleiași incertitudini legislative.

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii