Administrația Trump pune cronometrul pe vizele SUA. Află cât vor putea sta studenții și jurnaliștii străini

Vizele SUA pentru două categorii-cheie de străini, cei care vin să învețe și cei care vin să relateze, primesc, pentru prima dată, un termen de valabilitate strict. Decizia administrației Trump lovește deopotrivă în studenții străini, care nu vor mai putea rămâne pe teritoriul american mai mult de patru ani în baza vizei de studiu, și în jurnaliștii străini, obligați de acum să-și reînnoiască dreptul de ședere la fiecare opt luni, sau la fiecare trei luni, în cazul cetățenilor chinezi.

În spatele cifrelor se ascunde însă o dispută mult mai mare. Ea are loc între argumentul securitar al Washingtonului și avertismentul presei internaționale că relatarea despre America riscă să devină, practic, imposibilă.

Ce prevăd, concret, noile reguli

Conform noilor reguli, care ar urma să intre în vigoare în termen de 60 de zile de la publicarea în Registrul Federal, studenții străini nu vor mai putea rămâne în Statele Unite mai mult de patru ani în baza vizelor de studiu. Detaliile tehnice, precizate de Time, arată că deținătorii de vize F și J vor putea sta pe durata programului lor academic, dar nu mai mult de patru ani. Cine are nevoie de timp suplimentar pentru finalizarea studiilor va trebui să solicite o extindere prin Serviciul de Cetățenie și Imigrație (USCIS).

Pentru jurnaliștii străini, perioada de ședere va fi plafonată la 240 de zile, aproximativ opt luni. Există posibilitatea unor reînnoiri succesive pentru aceeași durată. Jurnaliștii chinezi vor fi supuși unui regim și mai strict, cu vize valabile doar 90 de zile.

De ieri până azi

Contrastul cu situația actuală este semnificativ. În prezent, vizele SUA de studiu se acordă pe întreaga durată a programului academic, iar cele pentru presă pot fi valabile până la cinci ani. Mai mult, potrivit Time, noua regulă scurtează și fereastra pe care absolvenții cu viză F o au la dispoziție pentru a părăsi țara, a se transfera sau a-și schimba statutul după absolvire: de la 60 la doar 30 de zile.

O miză suplimentară e subliniată de publicația americană. În prezent, studenții pot beneficia, după absolvire, de până la trei ani de pregătire practică opțională (OPT). E o perioada crucială în care mii de absolvenți își găsesc un loc de muncă, deschizându-și astfel drumul spre viza de lungă durată H-1B. Noile plafoane ating direct acest mecanism care leagă studiile americane de cariera în Statele Unite.

Argumentele Washingtonului: „studenți permanenți” și 1,8 milioane de intrări

Administrația americană își susține decizia cu un argument de control. Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) invocă creșterea constantă a numărului de persoane care intră în țară cu astfel de vize. Erau înregistrate peste 1,8 milioane de intrări cu vize de student în 2024, cu aproximativ 11% mai mult decât în anul precedent. Este invocată presiunea pe care această evoluție o pune asupra capacității autorităților de a monitoriza respectarea condițiilor de ședere.

Secretarul DHS, Markwayne Mullin, a formulat acuzația în termeni direcți, într-o declarație citată de Time: mii de studenți străini ar fi rămas în SUA „pe termen nedefinit”, „înscriindu-se perpetuu la cursuri pentru a evita să părăsească Statele Unite”.

Plafonarea duratei vizelor, susține oficialul, va permite țării să-și recâștige „capacitatea de a verifica, evalua și monitoriza corespunzător persoanele aflate în interiorul granițelor”. „Această regulă finală asigură că studenții străini rămân concentrați pe scopul lor principal: finalizarea studiilor și întoarcerea acasă”, a conchis Mullin.

Măsura se înscrie într-un tipar mai larg. După revenirea la Casa Albă, Donald Trump a făcut din combaterea și reducerea imigrației legale una dintre temele centrale ale mandatului. Potrivit Time, administrația sa a restrâns admiterea refugiaților, a suspendat vizele pentru anumite țări, a introdus taxe pentru companiile care angajează pe vize H-1B și a încheiat statutul de protecție temporară pentru sute de mii de migranți. Noile plafoane pentru studenți și presă sunt doar cea mai recentă piesă din acest puzzle restrictiv.

Jurnaliștii străini și replica RSF: „încălcare directă” a libertății presei

De cealaltă parte a baricadei, reacțiile au fost pe măsura mizei. Organizația Reporters sans Frontières (RSF) a criticat dur măsura, considerând-o o amenințare frontală la adresa libertății presei. „Această decizie riscă să priveze jurnaliștii internaționali de posibilitatea de a acoperi actualitatea din Statele Unite și face extrem de dificilă, dacă nu imposibilă, activitatea presei internaționale pe teritoriul american”, a transmis organizația.

Potrivit RSF, obligarea jurnaliștilor străini să solicite frecvent prelungirea vizelor creează o incertitudine permanentă și reprezintă o „încălcare directă” a libertății de exprimare și a libertății presei. Organizația a mers până la capătul demersului instituțional posibil. Se solicită Congresului american să intervină și să blocheze intrarea în vigoare a noilor reguli.

Avertismentele nu vin doar dinspre RSF. Propunerea, lansată anul trecut și supusă unei perioade de consultare publică, a stârnit o reacție colectivă rară în presa mondială. Aproximativ 100 de organizații și publicații internaționale, printre care și agenția AFP, au avertizat, într-o scrisoare deschisă, că măsura riscă să reducă atât amploarea, cât și calitatea relatărilor despre actualitatea americană. Tradus din limbaj diplomatic ar însemna că lumea ar putea afla mai puțin, și mai puțin exact, despre ce se întâmplă în cea mai mediatizată țară a planetei.

Regula finală va fi publicată în Registrul Federal „în următoarele zile”, potrivit DHS, citat de Time. Acesta este momentul din care începe să curgă termenul de 60 de zile până la intrarea în vigoare. Până atunci, apelul RSF către Congres ar putea găsi vreun ecou, sau cronometrul pus pe vizele SUA va începe, pur și simplu, să ticăie.