Un șantier montan efervescent și tunelul Poiana. Cum se transformă un coridor istoric dificil într-o arteră modernă

Tronsonul de 37,4 km, care va cuprinde tunelul Poaian se anunță ca unul dintre cele mai complexe din țară. Acesta include 54 de structuri cu o lungime totală de 14,5 km, printre care viaducte, poduri și un ecoduct major care va traversa râul Olt, DN7 și calea ferată. Constructorul a început montarea elementelor metalice la primul viaduct, producția de grinzi prefabricate și funcționarea primei stații de asfalt.

Tunelul Poiana, primul cu instalație TMB

Pregătirile pentru Tunelul Poiana (lungime 1,78 km) sunt în plină desfășurare. La Suici a fost ridicată o fabrică dedicată, care va produce 1.850 de inele prefabricate (16.650 segmente masive, fiecare peste 10 tone), iar portalurile tunelului sunt deja finalizate. Lansarea uriașului TBM în șantier (cu diametru de 12,49 m) este programată pentru finalul verii. Va constitui o premieră absolută pentru un tunel de autostradă în România.

Acest colos de infrastructură, contractat cu asocierea Webuild – Tancrad (valoare 5,32 miliarde lei fără TVA), este proiectat să unească Transilvania cu sudul țării și să ofere o alternativă modernă și sigură la DN7. Cu volume impresionante de excavații (6,3 milioane m³) și beton (980.000 m³), șantierul transformă lent, dar sigur, un vis în realitate palpabilă, cu orizontul de finalizare în 2028.

Tunelul Poiana reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase și complexe elemente ale Autostrăzii A1 Sibiu – Pitești, fiind situat pe Secțiunea 3 Cornetu – Tigveni (lungime totală 37,4 km).

Poaiana, detaliile tehnice principale

Lungime atunelului va fi de 1,78 km (prelungit cu aproximativ 80 de metri față de proiectul inițial de 1,7 km). Este, deocamdată, cel mai lung tunel de autostradă din România.

Structură

Format din două galerii paralele (câte una pentru fiecare sens de circulație), fiecare cu două benzi de trafic. Între galerii vor exista galerii de legătură pentru evacuare și intervenții de urgență.

Metodă de execuție

Va fi prima tunel rutier de autostradă din România realizat cu tehnologia TBM (Tunnel Boring Machine) – o „cârtiță” mecanizată de ultimă generație, în locul metodei clasice NATM (metoda austriacă).

Diametrul TBM este de 12,49 metri (echivalentul unei clădiri cu 4 etaje). Utilajul are o lungime de circa 100 de metri și o greutate de aproximativ 3.300 de tone. A fost fabricat de China Railway Construction Heavy Industry (CRCHI) și reprezintă cel mai mare TBM exportat de China pentru un proiect din Europa.

Segmente prefabricate: Vor fi produse 1.850 de inele (fiecare inel compus din 9 segmente), cu lățime de 1,8 m și grosime de 0,5 m. Fiecare segment cântărește peste 10 tone. Pentru aceasta a fost ridicată o fabrică dedicată pe șantier, la Suici.

Stadiul actual

Portalurile ambelor galerii (intrarea și ieșirea tunelului) au fost finalizate. Se lucrează la platforma de lansare a TBM-ului. Fabrica de segmente este operațională și pregătește producția masivă.

Lansarea efectivă a TBM-ului (începerea forării) este programată pentru finalul verii / toamna 2026 (cel mai probabil august–septembrie), pornind de la portalul dinspre Sibiu.

Un tunel foarte important

Tunelul Poiana va traversa o zonă montană dificilă din Valea Băiașului, eliminând serpentinele periculoase de pe DN7 și oferind o legătură modernă, sigură și rapidă între Transilvania și sudul României. Face parte dintr-un contract de 5,32 miliarde lei (fără TVA), executat de asocierea Webuild (fostă Astaldi) – Tancrad, cu termen contractual de finalizare a întregii secțiuni în 2028.

Este, fără îndoială, unul dintre simbolurile modernizării infrastructurii românești – un proiect care combină inginerie de vârf cu provocări geologice majore, marcând o premieră națională absolută în construcția de tuneluri de autostradă.

Care vor fi conexiunile

Zona face parte din Defileul Oltului și din Țara Loviştei. E un ținut istoric cu peisaje montane spectaculoase, chei, cascade, păduri și monumente istorice (Mănăstirea Cornetu, Cozia în apropiere, situri arheologice romane). Astăzi, accesul este limitat de serpentinele periculoase ale DN7, ceea ce descurajează turismul de masă și de weekend.

Odată cu finalizarea autostrăzii (prevăzută pentru 2028), timpul de călătorie între Sibiu și Pitești se va reduce dramatic (cu zeci de minute), iar securitatea va crește semnificativ. Asta va deschide zona pentru:

Turismul de scurtă durată din marile centre urbane

Tunelul Poiana va favoriza accesul din marile centre urbane precum Sibiu, Pitești, București, Râmnicu Vâlcea. De asemenea, va impulsiona turismul de aventură și natură (drumeții, ciclism montan, rafting pe Olt, vizite la cascade și chei).

Nu e de neglijat turismul cultural și religios. În zonă sunt mănăstiri, situri istorice, e Țara Loviştei cu specificul său etno-cultural. Turismul enogastronomic, legat de podgoriile din apropiere și produsele locale vor completa peisajul.

O poziție strategică

Autostrada va crea un efect de „deschidere” similar cu cel observat pe alte coridoare montane din România. Va transforma astfel un coridor de tranzit într-o destinație atractivă.

Zona beneficiază deja de poziția strategică pe coridorul Rin–Dunăre (Coridorul IV Pan-European), dar DN7 este saturat și periculos. Autostrada va aduce:

Reducerea costurilor de transport pentru mărfuri și persoane, stimulând comerțul și logistica între Transilvania și sudul României;

Argeșul va beneficia de dezvoltarea industrială. Pitești este deja un pol auto important. Se va deschide spre Vâlcea, prin atragerea de investiții în zonele adiacente nodurilor rutiere;

Crearea de locuri de muncă temporare pe șantier și permanente în servicii, turism, întreținere infrastructură și industrii conexe;

Conectivitatea regională va fi mult îmbunătățită. Vâlcea va fi legată direct de A1 prin proiecte complementare, îmbunătățind accesul la piețe europene și reducând izolarea unor localități montane.

Proiectul contribuie la creșterea economică generală prin creșterea vitezei de călătorie, reducerea accidentelor și eliminarea traficului de tranzit din localități, îmbunătățind calitatea vieții rezidenților.

Autostrada nu va fi doar o bandă de beton prin munți. Ea va acționa ca un „catalizator” care transformă o zonă istoric izolată, dar plină de potențial, într-un pol de dezvoltare economică și turistică sustenabilă. Cu peisaje de poveste, patrimoniu cultural bogat și acces rapid, Valea Băiașului și Țara Loviştei au toate șansele să devină „noua poartă montană” a României între Transilvania și Muntenia.