Președintele american Donald Trump i-a cerut explicații secretarului Apărării, Pete Hegseth, după ce a aflat că armata SUA se confruntă cu un deficit sever de muniții. Informația apare într-un material publicat de The Washington Post. Potrivit surselor citate, lipsa rachetelor de precizie și a interceptoarelor antiaeriene începe să limiteze opțiunile militare ale Washingtonului în conflictul cu Iranul.
Discuția ar fi avut loc în timpul reuniunii Cabinetului de la Camp David. Sursele publicației susțin că Trump i-a reproșat lui Hegseth că avea impresia că problema stocurilor fusese deja rezolvată. Președintele ar fi cerut apoi explicații despre situația reală a arsenalului american.
Potrivit acelorași surse, deficitul de muniții este unul dintre motivele pentru care administrația americană a renunțat, cel puțin temporar, la noi atacuri de amploare asupra Iranului. Cele mai mari probleme vizează rachetele ghidate cu rază lungă și interceptoarele destinate apărării antiaeriene.
Luni, Donald Trump a declarat că a aprobat, iar apoi a anulat, „cel mai mare atac de după Al Doilea Război Mondial”. Liderul american a invocat apariția unor noi negocieri privind Strâmtoarea Ormuz.
După publicarea informațiilor, Trump a reacționat pe platforma Truth Social. El a susținut că Statele Unite dispun de „cantități uriașe” de muniții. De asemenea, a afirmat că producția continuă într-un ritm accelerat.
În același mesaj, președintele a spus că persoanele care au furnizat informațiile presei sunt căutate. Totodată, el a catalogat scurgerile de informații drept „trădare”. Ulterior, Trump a publicat un nou mesaj de susținere pentru Pete Hegseth. „Sunt extrem de mulțumit de munca pe care o face Pete Hegseth. Totul a fost extraordinar”, a scris președintele american. Acesta a sugerat că informațiile privind tensiunile dintre cei doi ar putea fi, la rândul lor, „trădătoare”.
Consumul uriaș de muniții a redus semnificativ rezervele armatei americane
Deși Pentagonul a anunțat noi contracte pentru producția unor categorii importante de muniții, refacerea stocurilor va dura. Situația este valabilă inclusiv pentru rachetele Patriot. În unele cazuri, fabricarea acestora poate dura până la doi ani.
În prima lună a conflictului, armata americană a lansat peste 850 de rachete de croazieră Tomahawk. Tot atunci, au fost folosite peste 1.000 de interceptoare Patriot și THAAD.
Forțele americane au utilizat și peste 1.300 de rachete tactice balistice ATACMS. Una dintre sursele citate susține că rezervele acestui tip de armament sunt aproape epuizate. Aceste rachete sunt solicitate și de Ucraina.
Criza nu afectează doar operațiunile din Orientul Mijlociu. Ucraina se confruntă, la rândul său, cu o lipsă tot mai mare de sisteme de apărare antiaeriană. În același timp, statele occidentale au tot mai puține resurse pentru completarea acestor stocuri.
Deficitul de interceptoare schimbă și modul în care armata americană răspunde amenințărilor aeriene. Potrivit unui oficial american, decizia de a lansa sau nu o rachetă defensivă depinde acum și de importanța țintei. În analiză este luat în calcul și nivelul riscului.
La Camp David, Pete Hegseth și-ar fi apărat poziția. Potrivit surselor citate, el ar fi pus responsabilitatea asupra adjunctului său, Stephen Feinberg. Secretarul Apărării ar fi susținut că acesta nu l-a informat suficient pe președinte despre amploarea problemei.
Schimbul de replici reflectă nemulțumirea tot mai mare a lui Donald Trump față de secretarul Apărării. Mai mulți oficiali susțin că Hegseth s-a numărat printre principalii susținători ai unei intervenții militare împotriva Iranului. Tot el l-ar fi convins pe președinte că operațiunea va fi rapidă și relativ ușor de câștigat.
Casa Albă respinge însă categoric informațiile privind existența unor tensiuni între cei doi oficiali.
„Aceste informații sunt 100% false. Așa ceva nu s-a întâmplat niciodată. Președintele Trump are cea mai mare încredere în secretarul Hegseth”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Casa Albă și Pentagonul resping informațiile privind tensiunile dintre Trump și Hegseth
La mai bine de cinci luni de la izbucnirea conflictului, Statele Unite și Iranul se află în continuare într-un impas. Războiul s-a soldat până acum cu moartea a 18 militari americani. Alte câteva sute au fost răniți. În același timp, statele arabe din regiune sunt tot mai preocupate de efectele economice ale conflictului. Îngrijorările vizează și blocarea Strâmtorii Ormuz.
Casa Albă și Pentagonul resping informațiile potrivit cărora Pete Hegseth ar fi ascuns situația reală a stocurilor de muniții. Oficialii neagă și existența unor tensiuni între secretarul Apărării și Donald Trump.
„Secretarul Hegseth nu a indus pe nimeni în eroare cu privire la situația stocurilor noastre de muniții și nu l-a învinuit pe secretarul adjunct Feinberg. Afirmațiile privind epuizarea stocurilor, presupusele neînțelegeri interne sau poziția secretarului față de Iran sunt la fel de fictive”, a declarat Sean Parnell, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.
Hegseth, sub presiune și în Congres
Problema rezervelor de muniții a fost discutată și în Senatul SUA, în timpul unei audieri din luna iulie. Senatorii democrați au vrut să afle dacă Pete Hegseth i-a prezentat președintelui o imagine completă asupra riscurilor generate de războiul cu Iranul.
Secretarul Apărării a refuzat să vorbească despre recomandările făcute lui Donald Trump. În schimb, el a susținut că lipsa munițiilor este consecința modului în care administrația Biden a gestionat armata. Hegseth a afirmat că problemele actuale nu sunt provocate de operațiunile desfășurate în timpul actualului mandat.
Între timp, Pete Hegseth, adjunctul său Stephen Feinberg și șeful Statului Major Întrunit, generalul Dan Caine, au solicitat Congresului încă 67 de miliarde de dolari. Fondurile ar urma să acopere costurile războiului și refacerea stocurilor de muniții.
Potrivit secretarului Apărării, această finanțare reprezintă o nevoie „urgentă și necesară”. Deocamdată însă, republicanii din Senat nu au ajuns la un acord privind adoptarea pachetului.
Rezervele de armament se refac într-un ritm lent
Administrația Trump a propus pentru următorul an fiscal un buget record pentru apărare, de 1.500 de miliarde de dolari. Planul include investiții de zeci de miliarde de dolari în producția de rachete și alte categorii de armament.
Proiectul este însă blocat în Congres. Democrații s-au opus majorării consistente a cheltuielilor militare. În lipsa aprobării bugetului, Pentagonul nu are o soluție rapidă pentru refacerea arsenalului.
Potrivit publicației americane, problemele privind stocurile de muniții existau încă dinaintea izbucnirii conflictului. Generalul Dan Caine îl avertizase deja pe Donald Trump. Acesta i-a transmis că armata americană nu dispune de suficiente rezerve pentru susținerea unui război de lungă durată.
Ritmul intens al operațiunilor militare a accelerat consumul de armament. Între 28 februarie și 7 aprilie, ziua în care a intrat în vigoare armistițiul, forțele americane au lovit peste 13.000 de ținte din Iran. În aceeași perioadă, au interceptat peste 8.500 de rachete și drone lansate de Teheran.
Operațiunea „Epic Fury” a început într-un moment în care armata americană avea deja probleme cu stocurile. În vara anului 2025, Statele Unite consumaseră peste un sfert din interceptoarele THAAD. Acestea au fost utilizate în războiul de 12 zile dintre Israel și Iran. O parte dintre ele au fost folosite și în operațiunea „Midnight Hammer”, care a vizat instalațiile nucleare iraniene.
Brad Bowman, veteran al armatei americane și director în cadrul Foundation for Defense of Democracies, spune că războiul actual a agravat problemele deja existente. „Conflictul actual nu a făcut decât să agraveze aceste probleme”, a declarat expertul.
Pentagonul avertizează că refacerea arsenalului va dura ani
Deși Departamentul Apărării a încheiat noi acorduri cu industria de apărare, producția nu poate fi accelerată peste noapte. „Companiile din industria de apărare nu vor începe efectiv producția până când nu vor exista contracte semnate și fondurile aprobate de Congres”, a explicat Brad Bowman.
Expertul avertizează că refacerea stocurilor va necesita timp. „De multe ori vorbim despre ani întregi între momentul în care sunt alocate fondurile, sunt semnate contractele și are loc livrarea efectivă. Nu poți apăsa pur și simplu pe un buton și să ai muniția în mâinile militarilor”, a concluzionat acesta.