Opinie The Washington Post: Au început americanii să creadă mai mult în candidații moderați decât în cei furioși?

Republicanii au cheltuit milioane de dolari pentru reclame în care Hong era prezentată drept „prea liberală”. Strategia era însă una calculată, iar republicanii sperau ca alegătorii democrați să fie convinși că Hong este suficient de progresistă pentru a le reprezenta partidul, dar suficient de vulnerabilă pentru a putea fi învinsă cu ușurință la alegerile generale.

Strategia a funcționat aproape. Francesca Hong a fost foarte aproape de a deveni candidata democrată. Deși, în opinia lui Megan McArdle, autoare la The Washington Post, avea un profil politic dificil de apărat în fața alegătorului obișnuit.

Declarațiile care au făcut-o vulnerabilă

Francesca Hong este membră a Democratic Socialists of America. Este vorab despre o organizație care promovează o formă de socialism democratic. Dar problema nu este doar această afiliere, ci și unele dintre declarațiile sale mai vechi. Ea a descris Statele Unite drept „o abundență de suferință”, a spus că Ziua Recunoștinței ar trebui anulată și a susținut ideea desființării poliției. 

Megan McArdle consideră că astfel de declarații sunt greu de explicat unui alegător obișnuit. Mai ales pentru că Hong nu era o studentă care făcea declarații radicale în perioada facultății, ci era deja adultă și avea peste 30 de ani.

Autoarea de la The Washington Post spune că, în anii de după 2015, asemenea discursuri au devenit mult mai obișnuite în anumite medii progresiste din Statele Unite. Universități, publicații și instituții importante au adoptat atunci un limbaj asociat cu ceea ce criticii numesc „woke”, adică o atenție foarte mare acordată discriminării, identității, rasismului și inegalităților sociale.

„Woke 1” și nota de plată politică

Francesca Hong a încercat ulterior să minimalizeze unele dintre declarațiile sale. A spus că anumite postări au fost glume sau lucruri „stupide”. Alexandria Ocasio-Cortez, una dintre cele mai cunoscute reprezentante ale aripii progresiste a Partidului Democrat, a descris perioada respectivă drept „Woke 1”. Ea a sugerat că lucrurile au mers atunci prea departe. Megan McArdle consideră că nu este însă o explicație suficientă. Problema este că multe dintre excesele acelei perioade nu au dispărut pur și simplu. Ele au lăsat în urmă resentimente în partea conservatoare a societății.

Republicanii au putut astfel să folosească cazul Francesca Hong pentru a reactiva furia provocată de ceea ce conservatorii consideră a fi fost o perioadă de „poliție a discursului”. Ei fac referire la acei oameni concediați pentru opiniile exprimate, campanii de denigrare pe rețelele sociale și presiuni asupra instituțiilor pentru a elimina persoane considerate nepotrivite politic.

O societate care nu a închis încă războaiele culturale

Autoarea de la The Washington Post precizează că niciuna dintre tabere nu a făcut cu adevărat pace cu trecutul recent. Conservatorii vor să vadă o formă de „decontare” pentru excesele perioadei woke. La rândul lor, progresiștii nu sunt dispuși să uite excesele și abuzurile asociate cu Donald Trump și cu mișcarea care îl susține.

Problema este că dorința de răzbunare politică poate alimenta un cerc vicios. O tabără pedepsește cealaltă tabără pentru excesele trecutului, iar aceasta răspunde ulterior în același mod.

Megan McArdle avertizează însă că o asemenea confruntare este dificil de oprit. Instituțiile americane sunt deja puternic împărțite politic, iar nimeni nu are prea multe motive să-și recunoască voluntar propriile greșeli.

Alegătorii sunt preocupați de altceva

În timp ce clasa politică americană este preocupată de războaiele culturale, alegătorii obișnuiți au alte priorități. Nu sunt suficient de furioși nici din cauza exceselor „woke”, nici din cauza încercărilor lui Trump de a contesta rezultatul alegerilor din 2020 pentru a transforma aceste teme în principala lor preocupare.

Sunt preocupați de prețul alimentelor. Megan McArdle spune că republicanii continuă să vorbească despre postări controversate de pe rețelele sociale, sportul practicat de persoanele transgender și instituțiile considerate apropiate de stânga. Democrații vorbesc despre „salvarea democrației”, despre taxarea miliardarilor, investigații și procese.

Aceste teme pot funcționa în alegerile primare sau în state în care un partid este dominant. Dar devin mult mai puțin eficiente în alegerile generale. Căci candidații trebuie să convingă alegători moderați și independenți.

Furia nu dispare, dar nu rezolvă problemele

În aceeași seară în care Hong a pierdut în Wisconsin, și republicanul Mike Lindell, cunoscut pentru afirmațiile sale potrivit cărora alegerile din 2020 au fost fraudate, a pierdut alegerile primare pentru postul de guvernator al statului Minnesota.

Megan McArdle spune că cele două rezultate oferă o mică speranță că alegătorii ar putea începe să respingă candidații foarte ideologizați. Dar este doar o rază de speranță, pentru că ambii candidați au fost neobișnuit de vulnerabili.

Autoarea subliniază că furia politică nu va dispărea prea curând și nici nu este neapărat nejustificată. Însă faptul că ai dreptate să fii furios nu înseamnă că această furie trebuie să-ți conducă permanent politica.