Spania investighează posibile infiltrări jihadiste printre migranți. Criza din Ceuta reaprinde conflictul cu Marocul

Spania investighează posibile infiltrări jihadiste printre migranți. Criza din Ceuta reaprinde conflictul cu Marocul
Imagine Spania investighează posibile infiltrări jihadiste printre migranți, Sursa: Sandor Csudai
Autoritățile spaniole investighează informații potrivit cărora printre migranții care au intrat în Ceuta în timpul valului masiv de sosiri de săptămâna trecută s-ar fi aflat persoane suspectate de legături jihadiste, potrivit presei spaniole. Informațiile publicate de El Español și The Objective, care citează surse apropiate anchetei, nu au fost confirmate oficial de guvernul spaniol sau de serviciile de securitate.

Potrivit acestor relatări, unitățile de informații ale Poliției Naționale și Gărzii Civile din Spania au analizat imaginile de supraveghere de la punctele de trecere a frontierei. În urma verificărilor, ar fi fost identificate cel puțin 12 persoane care fuseseră investigate anterior, arestate, condamnate și ulterior deportate în Maroc pentru presupuse legături cu terorismul jihadist.

Un nou val de migrație ridică probleme de securitate la Madrid

Informațiile apar după ce zeci de mii de migranți au intrat în enclava spaniolă Ceuta săptămâna trecută. Situația a readus în atenția autorităților de la Madrid probleme legate de securitatea frontierei, posibile amenințări hibride și revendicările de lungă durată ale Marocului asupra orașelor Ceuta și Melilla, cele două teritorii autonome spaniole din nordul Africii.

Experții spanioli în securitate au avertizat recent că amenințarea jihadistă din Spania s-a schimbat. Radicalizarea are loc tot mai des prin intermediul rețelelor sociale, al platformelor de mesagerie și al propagandei online, nu prin structuri organizate tradiționale.

Specialiștii au subliniat și importanța cooperării în domeniul informațiilor dintre Spania și Maroc, în special pentru monitorizarea persoanelor suspectate de legături cu grupări extremiste.

Un conflict similar a avut loc în 2021, când mii de migranți au intrat în Ceuta prin zona de frontieră El Tarajal. La acel moment, guvernul spaniol a respins informațiile potrivit cărora militanți jihadiști s-ar fi infiltrat printre migranți. Autoritățile au descris acele afirmații drept o „farsă răuvoitoare”.

Actualul val de migrație a relansat și dezbaterea politică privind viitorul și securitatea orașelor Ceuta și Melilla. Ușurința cu care un număr mare de migranți au reușit să intre în Ceuta a amplificat temerile Spaniei privind vulnerabilitatea acestor teritorii, revendicate de Maroc.

Madridul afirmă că suveranitatea asupra Ceutei și Melillei nu este negociabilă

Ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles, a reacționat subliniind că suveranitatea Spaniei asupra celor două teritorii nu poate fi pusă în discuție. „Ceuta și Melilla nu sunt de atins. Toată lumea trebuie să fie foarte clară: integritatea teritorială și suveranitatea Spaniei nu sunt negociabile.”, a declarat aceasta.

Marocul consideră de mult timp cele două orașe drept teritorii ocupate. Spania susține însă că acestea fac parte integrantă din teritoriul său și din Uniunea Europeană. Ceuta se află sub administrație spaniolă din 1668, iar Melilla din 1497. Problema a căpătat o nouă dimensiune internațională pe fondul relațiilor tot mai apropiate dintre Maroc și Statele Unite.

În 2020, fostul președinte american Donald Trump a recunoscut revendicarea Marocului asupra Saharei Occidentale, în cadrul unui acord diplomatic care a implicat Marocul și Israelul. Săptămâna trecută, Trump și-a reafirmat această poziție.

Și aliați ai Marocului au pus sub semnul întrebării controlul Spaniei asupra celor două orașe. Congresmanul american Mario Díaz-Balart a declarat într-un interviu că „Ceuta și Melilla se află pe teritoriul marocan”. El a pus sub semnul întrebării viitorul acestora.

Un raport ulterior al Congresului american a menționat că orașele sunt situate pe teritoriul revendicat de Maroc. A precizat că statutul lor rămâne obiectul unei dispute de lungă durată.

Discuțiile despre Ceuta și Melilla tensionează relațiile Spaniei cu Marocul

Díaz-Balart a respins ideea că raportul ar reprezenta o schimbare majoră în politica Statelor Unite. El a afirmat că documentul are scopul de a încuraja dialogul dintre Spania și Maroc. Cu toate acestea, declarațiile sale au alimentat îngrijorările de la Madrid privind sprijinul internațional pentru poziția Spaniei.

Dezbaterea s-a intensificat și după ce ambasadorul Israelului la Națiunile Unite, Danny Danon, a criticat poziția Spaniei în privința conflictului din Gaza. El a pus sub semnul întrebării controlul spaniol asupra orașelor Ceuta și Melilla. Ulterior, ambasadorul Israelului la Madrid a precizat că declarațiile lui Danon nu reprezintă poziția oficială a guvernului israelian, conform Novinite.com.

Politicienii spanioli au comparat evenimentele recente cu „Marșul Verde” organizat de Maroc în 1975. Atunci, o mobilizare masivă a civililor a pus presiune asupra Spaniei. Mai mult, a contribuit la retragerea acesteia din Sahara Spaniolă. Fostul ministru spaniol de Externe José Manuel García-Margallo a avertizat că Madridul trebuie să demonstreze că statutul Ceutei și Melillei nu poate fi contestat.

„Trebuie să încercăm să fim prieteni cu Marocul. Dar este important să ne asigurăm că și prietenii noștri înțeleg că există linii roșii care pur și simplu nu pot fi depășite.”, ,a declarat García-Margallo.

Crizele anterioare readuc în atenție tensiunile dintre Spania și Maroc

Analiștii au amintit și de alte momente de tensiune dintre cele două țări. Printre acestea se numără criza din 2002 privind insula Perejil. Atunci forțele marocane au ocupat temporar o mică insulă controlată de Spania, aflată în apropierea Ceutei. Un alt episod important a avut loc în 2021. Aproximativ 8.000 de persoane au intrat în Ceuta după ce Marocul a redus controalele la frontieră.

Istoricul José Luis Rodríguez Jiménez a declarat că ultimele evenimente arată modul în care Marocul poate testa reacția Spaniei în situații de presiune. „Ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută a fost o repetiție pentru o eventuală invazie”, a afirmat acesta. El a adăugat că Rabatul a urmărit cu atenție reacția Madridului.

Oficialii spanioli au respins afirmațiile potrivit cărora criza ar fi demonstrat o vulnerabilitate a țării. Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a declarat că reacția autorităților a arătat că Spania rămâne un actor regional puternic.

În același timp, au apărut întrebări privind rolul NATO în apărarea Ceutei și Melillei. Fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a inclus anterior cele două teritorii în zona de protecție a Alianței. Oficialii NATO au evitat însă să comenteze scenarii ipotetice.

Un reprezentant al NATO a declarat că alianța este „pregătită și bine poziționată pentru a proteja și apăra toți aliații”. Totuși, a refuzat să facă speculații privind posibile situații viitoare.

Ministerul spaniol de Externe a reiterat că statutul celor două orașe nu poate face obiectul unor negocieri. „Caracterul spaniol al Ceutei și Melillei nu lasă loc niciunui dubiu și este recunoscut ca atare de dreptul internațional și de întreaga lume”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.

0 comentarii Comentarii