Sindicatele de frontieră acuză. Spania a ignorat avertismentele înaintea crizei migranților din Ceuta

Criza din Ceuta ridică întrebări serioase despre modul în care Spania a gestionat semnalele de alarmă primite din timp. Sindicatele de frontieră au transmis, potrivit documentelor văzute de Reuters, avertismente clare, cu săptămâni înainte de valul masiv de migranți în Ceuta, dar guvernul central nu a luat măsuri concrete decât după producerea tragediei.

Avertismentele ignorate, documentate în scris

Sindicatele de frontieră avertizaseră guvernul central al Spaniei, cu săptămâni înainte de valul masiv. Lucrătorii semnalaseră sosiri tot mai numeroase pe mare, stimulate de rețelele sociale. Se temeau de o escaladare rapidă a situației. Potrivit surselor citate de Reuters, guvernul nu a ținut cont de aceste avertismente.

O decizie a unei instanțe spaniole, publicată pe 29 iunie, a schimbat radical dinamica crizei din Ceuta. Hotărârea stabilea că migranții pot fi respinși imediat doar dacă traversează o barieră fizică. Cei care ajungeau înot nu intrau sub incidența acestei reguli. Vestea deciziei, alături de imagini cu migranți intrați cu succes, a încurajat tot mai mulți oameni să încerce traversarea.

Guvernul spaniol a atribuit valul mortal din 29-30 iulie dezinformării răspândite deliberat de rețele criminale. Documentele publice și private ale sindicatelor de frontieră, consultate de Reuters, arată însă că autoritățile fuseseră avertizate direct, cu săptămâni în avans, despre riscul unei escaladări. Autoritățile spaniole au raportat 80 de decese în timpul valului, iar cele marocane au recuperat alte 14 trupuri pe teritoriul lor, ridicând bilanțul confirmat la 94 de morți. Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că numărul real ar putea fi mai mare, întrucât unele persoane rămân încă date dispărute.

„Un cocktail exploziv”, spune un lider sindical

Rachid Sbihi, purtătorul de cuvânt al sindicatului Gărzii Civile spaniole, AUGC, din Ceuta, a declarat că nimeni nu ar fi putut anticipa amploarea reală a evenimentelor din 30 iulie. „[Dar] am înțeles că decizia instanței va declanșa mai multe sosiri. Decizia, rețelele criminale și platformele sociale au fost un cocktail exploziv”, a explicat el pentru Reuters.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne spaniol a răspuns acuzațiilor privind întârzierea reacției, precizând că autoritățile analizaseră mai multe opțiuni înainte de instalarea unei bariere plutitoare pe mare, pe 1 august. „Această muncă prealabilă de evaluare și analiză a permis instalarea barierei plutitoare la doar 48 de ore după decizia de a o instala, luată în urma sosirii masive din 30 iulie”, se arată în declarația transmisă Reuters.

Reuters a analizat șase documente scrise. Sunt declarații și scrisori adresate reprezentantului guvernului național în Ceuta și șefului poliției enclavei. Prin ele, sindicatele de frontieră cereau instrucțiuni clare și măsuri concrete, chiar după decizia instanței. „[Decizia] a deschis o portiță legală pe care doar protocoale bine definite o pot închide”, se arăta într-o declarație publică a sindicatului AUGC, din 10 iulie.

Portița legală și centrul de primire cerut fără succes

Sindicatul de poliție SUP a avertizat, trei zile mai târziu, pe platforma X, că rețelele criminale analizează fiecare modificare legislativă și își adaptează rapid rutele. Sindicatul cerea întărirea efectivelor și o politică de imigrație „coerentă și eficientă”. Măsurile ar fi putut preveni exploatarea deciziei instanței de către traficanții de persoane.

Într-o scrisoare adresată șefului poliției din Ceuta, datată 23 iulie și văzută de Reuters, sindicatul semnala „sosiri constante pe mare, cu repercusiuni directe asupra personalului, pe care infrastructura polițienească obișnuită nu este concepută să le gestioneze”. Documentul cerea explicit înființarea unui centru temporar de primire a migranților din Ceuta.

Ministerul de Interne spaniol, responsabil de poliție, nu a răspuns acestor solicitări. Delegatul guvernamental a oferit o întâlnire abia câteva săptămâni mai târziu, potrivit purtătorilor de cuvânt ai sindicatelor AUGC și SUP. Un purtător de cuvânt al delegatului pentru Ceuta a declarat că nu există nicio legătură între creșterea sosirilor dinaintea datei de 29-30 iulie și valul masiv ulterior. El a precizat că delegatul a rămas în comunicare constantă cu poliția. Cu toate acestea, el nu a putut participa la întâlnirile solicitate de sindicate.

Factorul de atracție și rolul Marocului în controlul frontierei

Marocul se numără printre statele nord-africane plătite de Uniunea Europeană pentru a ajuta la controlul frontierelor. Rabatul a primit 152 de milioane de euro în 2023. Marocul afirmă că alocă anual circa 500 de milioane de euro pentru controlul frontierei nordice. Statul intensifică verificările atunci când apar apeluri online la traversări colective.

Deși personalul de frontieră spaniol și marocan semnalase creșterea tentativelor de traversare încă de la mijlocul lunii iulie, măsuri mai stricte în Marocc, precum controale în autogări și gări, au început doar cu una-două zile înainte de valul masiv. Marocul a trimis întăriri semnificative abia după ce sosirile au atins zeci de mii, pe 29 iulie. Acestea sunt relatările din presă și mărturiilor unor organizații neguvernamentale.

Riccardo Fabiani, director de proiect pentru Africa de Nord la International Crisis Group, a comentat dur. „Nu au făcut nimic proactiv. Asta mi se pare un eșec de politică”. Un oficial marocan de rang înalt a declarat că autoritățile din Rabat întrebaseră omologii spanioli, după decizia instanței, dacă aceasta va genera probleme. Totuși, acesta nu a dezvăluit răspunsul primit. Gestionarea consecințelor rămânea, a subliniat oficialul, responsabilitatea Spaniei.

UE e îndemnată să facă mai mult pentru descurajarea migrației

Valul de migranți în Ceuta ridică întrebări mai ample despre dependența Europei de alte state pentru controlul propriilor frontiere. Spania și Marocul și-au lăudat, totuși, cooperarea bilaterală. Comisia Europeană a declarat că va continua să colaboreze cu ambele state pentru consolidarea frontierei. Cele două țări investighează deja evenimentele din luna trecută.

Oficialii marocani au subliniat că Europa trebuie să facă mai mult pentru a descuraja migrația chiar de la sursă. Guvernul spaniol s-a diferențiat de mulți parteneri europeni. Ibericii au promovat o abordare mai umanitară, afirmă guvernul. Au înregistrat migranții fără acte pentru a le permite să muncească, sprijinind astfel o economie aflată în creștere rapidă.

Ministrul justiției din Maroc, Abdellatif Ouahbi, a rezumat paradoxul situației, într-un interviu recent pentru agenția spaniolă EFE. „Dacă Spania anunță că e dispusă să primească toți imigranții, de ce îi obligăm pe oameni să sară gardurile și să se arunce în mare? Să deschidem granițele… Dacă îi veți primi oricum, de ce îi oprim?”