Sfârșitul erei trenurilor lente: planul care va conecta România de la Constanța la vestul Europei

Povestea trenurilor din România este încă un paradox din cele multe care ne caracterizează. În timp ce în majoritatea țărilor, oa,menilor li se pare firesc să circule cu trenul, la noi a rămas apanajul vârstnicilor și a celor cu posibilități reduse.

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și-a asumat cel mai ambițios plan feroviar din istoria recentă a României, marcând un moment de cotitură pentru transportul pe șine. Planul prevede modernizarea masivă a rețelei existente, creșterea vitezei comerciale la 160 km/h pentru trenurile de călători și la 120 km/h pentru transportul de marfă, electrificarea extinsă, reabilitarea a sute de kilometri de linie și pregătirea primelor tronsoane de mare viteză. Obiectivele vizează o creștere semnificativă a atractivității feroviarului, reducerea timpilor de călătorie și transferul modal de la drum la calea ferată, atât pentru pasageri, cât și pentru mărfuri.

Linii vechi, linii noi

Printre proiectele majore se numără modernizarea coridoarelor principale (inclusiv secțiuni pe Coridorul IV și IX european). De asemenea, sunt reabilitarea stațiilor, introducerea de material rulant nou și demararea studiilor pentru prima linie de mare viteză a țării. Planul strategic instituțional 2026-2029 al MTI subliniază investiții consistente din fonduri europene (PNRR, Fondul pentru Modernizare, CEF) și naționale, cu ținte clare pentru 2030 și orizont 2035.

Rețeaua feroviară românească traversează o țară cu relief divers. Trecerea trenurilor se face de la Câmpia Română și Podișul Dobrogei, prin Carpați (cu pasuri și văi dificile), până la zonele de vest și nord-vest. Coridoarele principale leagă porturile Constanța și Galați de vestul Europei. Traversarea trenurilor implică regiuni dens populate (București, Brașov, Cluj, Timișoara) și zone rurale sau montane izolate. Multe linii istorice (construite în secolul XIX) trec prin teren accidentat, ceea ce face modernizarea tehnic și financiar provocatoare.

Cum creștem atractivitatea trenurilor

Odată implementat, acest plan va transforma radical conectivitatea României. Economic, va reduce costurile logistice pentru transportul de mărfuri (agricultură, industrie auto, siderurgie). Vor fi stimulale exporturile prin porturi și va atrage investiții străine în regiunile traversate. Va crea mii de locuri de muncă în construcții, mentenanță și servicii feroviare. Rețeaua feroviară va contribui la creșterea PIB-ului regional. Aceasta va duce la o mai bună integrare în Coridorul Rin-Dunăre și rețeaua TEN-T europeană.

Din punct de vedere turistic, vitezele mai mari ale trenurilor moderne vor face accesibile destinații turistice. Vom putea ajunge în Delta Dunării, pe litoralul Mării Negre, în stațiunile montane din Carpați (Brașov, Poiana Brașov, Sinaia). De asemenea, vor fi accesibile zonele viticole sau orașele culturale. Timpii de călătorie reduși vor stimula turismul de weekend și de vacanță. Vor crește astfel încasările din turism și valorificând patrimoniul natural și cultural al României. Un tren de mare viteză Constanța – București – Brașov – Cluj – Oradea ar putea deveni un adevărat „spate al țării”, conectând estul cu vestul într-un mod sustenabil și confortabil.

Acest plan ambițios, are nevoie să fie susținut politic și financiar pe termen lung. Există astfel potențialul de a repoziționa transportul feroviar ca pilon central al dezvoltării României moderne.