Scenariile în care s-ar ajunge la alegeri anticipate în România. Unul dintre ele este aproape imposibil de pus în practică

Articolul 89 din Constituția României precizează: „Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, conform digi24.

Ce poate face președintele României

În acest sens, pentru a ajunge în punctul alegerilor anticipate, Parlamentul trebuie să respingă succesiv două propuneri de premier și Cabinet. Acestea trebuie să aibă loc în cel mult 60 de zile de la prima solicitare de investitură. Președintele României are dreptul de a dizolva Legislativul după ce consultă președinții celor două Camere și a reprezentanților grupurilor parlamentare.

Totuși, există și anumite limite din punct de vedere constituțional. Dizolvarea Legislativului se poate produce o singură dată în cursul unui an. De asemenea, acesta nu poate să fie dizolvat în ultimele șase luni din mandatul președintelui țării. Mai mult de atât, este interzis în cazul stărilor de mobilizare, asediu, urgență și război.

Senatorii și deputații își pot pierde mandatele

În plan practic, toate aceste etape fac ca anticipatele să fie dificil de realizat. Demersul începe în situația în care două propuneri consecutive de Guvern sunt respinse prin vot. Astfel, senatorii și deputații sunt chemați la vot pentru a decide soarta celui de al doilea Cabinet și a mandatelor lor.

În această situație parlamentarii ar fi nevoiți să accepte scurtarea propriilor mandate și își asumă riscul unor alegeri noi. Astfel, contextul în plan electoral ar putea modifica raporturile de putere.

Nu s-a ajuns niciodată la alegeri anticipate

În ciuda faptului că alegerile anticipate sunt menționate des în România, în timpul crizelor politice de proporții, nu s-a ajuns niciodată aproape de organizarea acestora. Parlamentul nu a respins două propuneri de Guvern. Mai mult de atât, votul de încredere a fost acordat Executivului din prima.

Totuși, au existat și unele excepții. Acum 5 ani, Guvernul condus de Dacian Cioloș a fost respins în urma votului. A strâns doar 88 de voturi „pentru” din totalul de 234 necesar. Aceeași situație a fost și în anul 2009. Atunci, Traian Băsescu l-a propus la conducerea Guvernului pe Lucian Croitoru. Propunerea a fost respinsă ulterior în Parlament.