Exclusiv! Mai este România o țară sigură? Poliția a confiscat peste 4500 de arme de foc în ultimul an

De la intensificarea patrulărilor în orașe până la utilizarea tehnologiilor moderne și programe de prevenție, strategia actuală are la bază atât intervenția rapidă, cât și anticiparea riscurilor.

Un rol important îl joacă finanțările europene prin programul SAFE, care direcționează peste 1,3 miliarde de euro către securitate internă, ordine publică și dezvoltarea unor instrumente moderne de intervenție. În acest context, analiza nivelului real de siguranță din România trebuie să ia în calcul mai multe dimensiuni: criminalitatea internă, amenințările externe și stabilitatea socială.

Dar, pentru a fi în temă cu aceste programe din țară am stat de vorba cu reprezentanții centrului de informare și relații publice din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.

Criminalitatea internă: scăderi vizibile și intervenții mai eficiente

Datele oficiale arată o evoluție pozitivă în anumite domenii sensibile. Violența domestică, una dintre cele mai grave forme de infracționalitate, a înregistrat o scădere semnificativă în ultimul an.

„Numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a scăzut cu 16,3%, de la 59.345 la 49.660 de fapte”, potrivit reprezentanților Centrului de Informare și Relații Publice ai Poliției Române.

Această reducere se reflectă și în scăderea unor infracțiuni specifice. Cazurile de lovire sau alte violențe au coborât de la peste 36.000 la aproximativ 26.800 de fapte, în timp ce amenințările și abandonul de familie au înregistrat, de asemenea, valori mai mici.

„Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă lovirea sau alte violențe, cu 54% din total”, potrivit reprezentanților Centrului de Informare și Relații Publice.

Autoritățile pun aceste rezultate pe seama unor instrumente introduse recent, care oferă protecție rapidă victimelor. Ordinul de protecție provizoriu emis de polițiști direct la fața locului și sistemul de monitorizare electronică a agresorilor au schimbat modul de intervenție.

„Nicio persoană care a solicitat montarea unei brățări de monitorizare electronică a agresorului și a respectat condițiile de utilizare nu a fost victima unei infracțiuni de omor”, potrivit MAI

Sistemul de monitorizare electronică, devenit operațional la nivel național în octombrie 2024, permite intervenția rapidă a poliției atunci când agresorul se apropie de victimă. În 2025, aproape 5.000 de astfel de măsuri au fost aplicate.

Criminalitatea economică: presiune constantă asupra mediului de afaceri

Un alt domeniu esențial pentru siguranța generală îl reprezintă criminalitatea economico-financiară. Poliția Română a intensificat acțiunile pentru combaterea evaziunii fiscale, contrabandei și fraudelor.

„Obiectivul principal îl reprezintă asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri, prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei și corupției”, potrivit reprezentanților Centrului de Informare și Relații Publice din cadrul MAI.

În 2025, peste 11.000 de persoane au fost cercetate pentru astfel de infracțiuni, iar prejudiciile recuperate au depășit 2 miliarde de lei. Numărul operațiunilor de amploare a trecut de 500, cu mii de percheziții efectuate în dosare complexe.

Contrabanda cu tutun rămâne o problemă majoră. Autoritățile au descoperit aproape 155 de milioane de țigarete și zeci de tone de tutun, ceea ce indică existența unor rețele bine organizate.

Siguranța în trafic: una dintre cele mai mari vulnerabilități

Deși multe tipuri de infracțiuni sunt în scădere, siguranța rutieră continuă să ridice probleme serioase. În 2025, aproape 4.000 de accidente grave au dus la peste 1.200 de decese.

„Principalele cauze generatoare ale accidentelor rutiere grave au fost traversarea neregulamentară, viteza neadaptată și neacordarea priorității”, spun reprezentanții Centrului de Informare și Relații Publice. 

Autoritățile au răspuns prin intensificarea controalelor și introducerea unor sisteme moderne de monitorizare. Platformele e-SIGUR și e-SAR permit colectarea de date și implicarea directă a cetățenilor în semnalarea comportamentelor periculoase.

Diferențele între mediul urban și cel rural rămân vizibile. În orașe, infracțiunile stradale au o frecvență mai mare, dar intervenția autorităților este mai rapidă. În mediul rural, conflictele familiale și violența domestică domină statisticile.

Criminalitatea organizată continuă să fie prezentă, mai ales în zonele de frontieră sau în regiunile cu activitate economică intensă. Confiscarea a peste 4.500 de arme ilegale și a unor cantități importante de muniție arată amploarea fenomenului.

Amenințări externe și securitate cibernetică

Pe lângă infracționalitatea clasică, România se confruntă cu riscuri din ce în ce mai complexe. Atacurile cibernetice, fraudele online și campaniile de dezinformare afectează atât instituțiile, cât și populația.

Un profesor universitar specializat în securitate publică explică faptul că mediul digital a devenit un spațiu vulnerabil: criminalitatea se adaptează rapid, iar identificarea autorilor devine tot mai dificilă în lipsa unor instrumente avansate.

Investițiile realizate prin programul SAFE au ca scop tocmai întărirea capacității de răspuns în acest domeniu. Tehnologia joacă un rol esențial în prevenirea și gestionarea noilor tipuri de amenințări.

Siguranța unei țări nu depinde doar de activitatea poliției. Stabilitatea socială și economică influențează direct nivelul infracționalității. România se află într-o zonă relativ stabilă, fără conflicte interne majore, dar cu provocări legate de inegalități și migrație.

Autoritățile insistă pe prevenție și educație. Campaniile desfășurate la nivel național urmăresc informarea cetățenilor și reducerea riscurilor înainte de apariția unor situații grave.

„Prevenirea și combaterea violențelor de orice fel reprezintă un domeniu prioritar de acțiune”, potrivit reprezentaților Poliției Române.

O țară sigură, dar în transformare

România oferă, în prezent, un nivel bun de siguranță comparativ cu multe alte state europene. Scăderea unor infracțiuni, eficiența intervențiilor și investițiile în tehnologie indică o evoluție pozitivă.

În același timp, noile riscuri, în special cele din mediul online și din zona criminalității organizate, cer adaptare constantă. Siguranța nu reprezintă un obiectiv final, ci un proces continuu.

Ca țară avem nevoie de mai multă prevenție, mai multă tehnologie și o colaborare mai strânsă între instituții și cetățeni. În acest echilibru se află răspunsul la întrebarea cât de sigură este România astăzi.