Declarațiile demnitarului au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă. Aceasta a fost organizată în marja reuniunii „Cooperare regională strategică în sud-estul Europei”. Evenimentul a fost pus la cale de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB) în parteneriat cu Ambasada Republicii Elene în România.

„Într-adevăr, există anumite reguli, în primul rând pentru greci, dar și pentru toți prietenii care vin în Grecia. Aceste reguli sunt făcute să ne ajute să ne păstrăm moștenirea culturală, să putem proteja copiii mici care vin în Grecia, dar și pe aceia din Grecia. Puteți veni în Grecia și chiar dacă respectați aceste reguli o să petreceți foarte bine”, a clarificat oficialul de la Atena când a fost chestionat pe această temă.

Legătura Greciei cu România

„Voi descrie o imagine care s-a întipărit în mintea noastră și în sufletul nostru. Vedem cu cât respect și cu câtă iubire prietenii noștri români vin la bisericile din Grecia. Ei arată un respect deosebit față de lăcașurile noastre de cult”, a subliniat Konstantinos Gkioulekas.

În viziunea sa, legătura cu România are o greutate simbolică majoră pentru eleni.

„Când venim pe aceste pământuri aducem recunoștința eternă a poporului grec către poporul român pentru că de pe aceste meleaguri a pornit revoluția pentru eliberarea neamului nostru. De asemenea, ne bucurăm că ne aflăm în această clădire istorică care aparține Camerei de Comerț și Industrie a României, co-organizator al evenimentului, pentru că aici a fost semnat acordul de la București din 1913 care a trasat granițele Greciei moderne”, a indicat ministrul adjunct.

Delegația elenă sosită la București pentru discuțiile de luni și marți, aflată sub coordonarea lui Konstantinos Gkioulekas, reunește mai mult de o sută de participanți. Printre aceștia se numără oficiali din administrația locală și regională, lideri ai camerelor de comerț, asociații patronale, cercetători, cadre universitare și oameni de afaceri eleni și români.

Executivul de la Atena a dezvăluit pe 12 mai un plan de măsuri gândit să plafoneze fluxul masiv de vizitatori din destinațiile aglomerate. Decizia a fost luată după ce datele Băncii Centrale a Greciei (BoG) au indicat că volumul de turiști a bătut un record de aproape 38 de milioane de persoane anul trecut, conform DPA.

Olga Kefalogianni, ministrul elen al Turismului, a precizat într-o conferință că miza noului val de reglementări este promovarea unui turism sustenabil. El are ca scop scăderea presiunii asupra plajelor, a mediului înconjurător și a rețelelor de infrastructură.

Preferințele turiștilor, punct de reper pentru noile reglementări

Teritoriul elen va fi împărțit pe zone în funcție de volumul de vizitatori. Locații extrem de populare precum Rodos, Kos, Mykonos sau Santorini vor fi supuse unor reguli de urbanism mult mai severe. De pildă, capacitatea hotelurilor noi din aceste regiuni suprasolicitate din insule va fi limitată la cel mult 100 de paturi.

În perioada de vârf, insulele Mykonos și Santorini se confruntă cu o aglomerație extremă. Localnicii semnalează de mult timp probleme majore. Ele sunt legate de blocajele în trafic, criza de apă potabilă, creșterea galopantă a chiriilor și uzura infrastructurii publice.

Politicile în construcții vor deveni mult mai drastice. Ridicarea de noi unități în afara zonelor din planurile oficiale va fi permisă exclusiv pe proprietăți de mari dimensiuni.

Printre deciziile intens dezbătute se numără și restricția accesuluil cu pantofi cu toc subțire în zonele arheologice, inclusiv la Acropole. Hotărârea a fost adoptată pentru a proteja pardoselile din marmură vechi de peste două milenii. Acestea sunt deja degradate din cauza fluxului uriaș de turiști.

Totodată, pentru conservarea optimă a patrimoniului național, vizitatorii nu au voie sub nicio formă să atingă piesele din muzee sau monumentele din situri. În paralel, oficialii au înăsprit și regulile de circulație rutieră, în special în stațiunile turistice.

Previziunile Băncii Greciei arată că numărul total de călători ar putea ajunge la 55 de milioane până în 2040. Înseamnă un plus de 18 milioane față de volumul actual. În același timp, încasările din acest sector ar urma să urce la 36 de miliarde de euro. El ar înregistra o creștere de 14 miliarde de euro în raport cu valorile din 2024.