Raport BNR: România riscă o criză economică de durată

BNR a publicat, luni, Raportului asupra stabilității financiare care spune că suprapunerea vulnerabilităților interne cu șocurile externe poate transforma dezechilibrele actuale într-o criză persistentă.

Potrivit BNR, sistemul bancar rămâne solid, bine capitalizat și lichid. Problema este însă economia din jurul lui. România are în continuare cele mai mari deficite din Uniunea Europeană, iar spațiul de manevră al statului este tot mai mic.

Două riscuri severe

BNR identifică două riscuri sistemice de nivel sever. Primul ține de incertitudinile generate de conflictele geopolitice. Al doilea vizează deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne.

Conflictul din Orientul Mijlociu și blocajele din Strâmtoarea Ormuz sunt invocate ca surse de presiune asupra prețurilor la energie, inflației și perspectivelor de creștere economică. Dacă tensiunile se prelungesc, efectele pot ajunge rapid și în economii vulnerabile, precum România.

Pe plan intern, problema principală rămâne dezechilibrul dintre veniturile și cheltuielile statului. Deficitul bugetar a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, iar Comisia Europeană estimează o reducere la 6,2% în 2026. Chiar și așa, nivelul rămâne foarte ridicat.

Deficitele apasă pe economie

BNR avertizează că România continuă să aibă cele mai mari deficite fiscal și de cont curent din Uniunea Europeană. Acestea pun presiune pe costurile de finanțare, pe datoria publică și pe cursul de schimb. Economia a încetinit deja vizibil. PIB-ul a crescut cu doar 0,7% în 2025, după un avans de 0,9% în anul precedent. Ajustarea fiscală, temperarea cererii interne și scăderea puterii de cumpărare au lovit direct în ritmul economiei.

BNR spune că un cadru fiscal credibil și predictibil este esențial pentru menținerea încrederii investitorilor și a agențiilor de rating. Cu alte cuvinte, România nu mai poate împinge corecțiile la nesfârșit fără costuri.

PNRR devine linia de salvare

Fondurile europene și PNRR au devenit esențiale pentru susținerea investițiilor și a creșterii economice. BNR avertizează însă că riscurile privind absorbția banilor europeni rămân semnificative.

După revizuirea PNRR, alocarea totală pentru România a fost redusă de la 28,5 miliarde de euro la 21,4 miliarde de euro. Până acum, România a încasat 6,4 miliarde de euro granturi și 4,32 miliarde de euro împrumuturi. Aproximativ 10,7 miliarde de euro mai trebuie absorbite. Problema este timpul. Unele componente ale planului au întârzieri, iar proiectele trebuie duse la capăt într-un calendar foarte strâns.

Populația rezistă, companiile slăbesc

BNR arată că populația rămâne relativ rezilientă. Îndatorarea este moderată, iar depozitele populației au ajuns la 413,7 miliarde de lei în martie 2026, în creștere cu 8,1% față de anul anterior. Totuși, economiile sunt puternic concentrate. Doar 0,6% dintre deponenți dețin 29% din totalul depozitelor bancare. Asta arată că reziliența financiară nu este distribuită egal în societate.

În cazul companiilor, semnalele sunt mai slabe. Marja profitului net a coborât la 4,6%, iar gradul de îndatorare a crescut la 140,5%. Rata creditelor neperformante pentru companii a urcat la 5,6% în martie 2026.

Vulnerabilități pe termen lung

BNR mai atrage atenția asupra unor probleme structurale: îmbătrânirea populației, deficitul de forță de muncă și nivelul redus de calificare. La începutul anului 2026, populația României era cu 0,5% mai mică decât în urmă cu un an.

România are și cea mai mare rată din UE a tinerilor care nu muncesc și nu urmează o formă de educație sau pregătire profesională: 19,2%. Este o vulnerabilitate majoră pentru piața muncii și pentru creșterea economică pe termen lung.

La acestea se adaugă riscurile climatice. România este considerată una dintre țările europene cele mai vulnerabile la secetă și inundații, iar aproape jumătate din creditele acordate companiilor merg către firme din sectoare cu impact climatic ridicat.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!