De la cinema la gustarea de acasă: cât de sănătos este, de fapt, popcornul

Paradoxal, însă, în spatele acestei gustări asociate de multe ori cu untul, sarea, caramelul sau diverse arome se află un aliment mult mai simplu: o cereală integrală.

Iar diferența dintre un popcorn simplu și unul încărcat cu grăsimi, sare, zahăr și arome poate fi importantă din punct de vedere nutrițional.

„Eu aș spune că popcornul poate fi un snack foarte bun, dar contează enorm ce porumb alegem, cum îl preparăm, cât mâncăm și cu ce îl combinăm”, spune Tania Ion, Lifestyle Coach și terapeut corporal, într-o discuție cu NewsEdge despre locul pe care îl poate avea popcornul într-o alimentație echilibrată.

O gustare cu o istorie de mii de ani

Popcornul nu este o invenție modernă și nici nu a apărut odată cu cinematografele.

Dovezile arheologice arată că oamenii consumau porumb expandat cu mii de ani înainte ca acesta să devină gustarea asociată filmelor. Resturi de porumb descoperite în America de Sud indică faptul că porumbul era consumat în forme care puteau include și expandarea boabelor. Iar în America de Nord au fost descoperite știuleți de popcorn vechi de aproximativ 4.000 de ani.

Popcornul era cunoscut și în lumea aztecă. Surse istorice descriu utilizarea floricelelor nu doar ca aliment, ci și în ceremonii și ca element decorativ.

În Peru, cronici din perioada colonială menționează, de asemenea, porumbul care era încălzit până când boabele se deschideau.

Cu alte cuvinte, floricelele au fost o gustare cu mult înainte ca oamenii să inventeze cinematograful.

Cum a ajuns popcornul în sălile de cinema

Povestea modernă a popcornului este strâns legată de dezvoltarea industriei de divertisment din Statele Unite.

În secolul al XIX-lea, popcornul a început să fie vândut pe străzi, la târguri, în parcuri și în apropierea locurilor unde se adunau mulți oameni. Apariția mașinilor mobile de preparat popcorn a făcut ca gustarea să fie ușor de produs și vândut.

Un moment important a fost Marea Criză Economică din anii 1930. Popcornul era ieftin, iar pentru consumatori reprezenta una dintre puținele mici plăceri pe care și le puteau permite.

În același timp, floricelele au început să intre în cinematografe. Inițial, proprietarii sălilor nu erau încântați de idee, considerând că popcornul nu se potrivește cu imaginea elegantă a cinematografelor.

Realitatea economică avea însă să schimbe lucrurile.

Popcornul era ieftin de produs și putea fi vândut cu o marjă bună. Treptat, comercianții au ajuns din stradă în apropierea cinematografelor, iar apoi chiar în interiorul acestora.

Așa s-a format una dintre cele mai puternice asocieri din industria de entertainment: filmul și floricelele.

De la popcornul din cinema la punga pentru microunde

În a doua jumătate a secolului XX, popcornul a revenit puternic și în consumul de acasă.

Dezvoltarea cuptorului cu microunde a deschis o nouă piață. În anii 1980 au devenit disponibile pe scară largă variantele de popcorn pentru preparare la microunde. Astfel gustarea a devenit și mai ușor de pregătit.

Astăzi, popcornul poate fi cumpărat sub foarte multe forme: boabe pentru preparare acasă, pungi pentru microunde, floricele gata preparate, variante sărate, cu unt, caramel, ciocolată sau alte arome.

Aparent este același produs. Nutrițional, însă, poate fi vorba despre gustări foarte diferite.

Mănâncă românii floricele de porumb?

Statisticile ne plasează în rând cu lumea. O analiza G4food releva faptul că piața de snacks-uri se ridică la 2 miliarde de lei și un loc important îl ocupă popcornul. Lucru confirmat și de sondajul nostru printre cititori.

Respondenții noștrii au spus un da hotărât consumului de floricele. Cei mai mulți leagă această gustare de vizionarea unui film, fie acasă, fie la cinema. Frecvența variază între lunar, săptămânal sau chiar mai des.

Alex ne mărturisește: „Consum, cam o dată pe lună, dacă mă uit la vreun film acasa sau la cinema.” Cătălin a fost de departe cel mai entuziast participant la sondaj : „Popcorn! Consumați? DAA, cât de des? odată la 2 -3 zile, cu ce ocazie? de poftă, la o bere sau un suc..  făcut în casă sau cumpărat? Pungi de băgat la microunde sunt mai rapide și ies ok …”

Și dacă tot veni vorba, majoritatea consumatorilor care au vorbit cu noi îl cumpără gata făcut sau în varianta pungilor pentru microunde. Mihaela ne-a spus, însă : „Prefer să îl fac în casă. Doar la cinema cumpăr popcorn din comerț.”

De remarcat, însă, că atunci când vine vorba de floricele, oamenii un se prea preocupa de valorile nutriționale. Cătălin: „Honestly speaking nu prea multe și nici nu am așteptări de mare aport nutrițional. O să mă documentez acum ca ați întrebat.” Mihaela: „Știu că popcornul simplu, preparat fără mult ulei, unt sau zahăr, poate fi o gustare relativ sănătoasă. Porumbul este o cereală integrală și conține fibre. În schimb, variantele cu multă sare, unt, zahăr sau diverse arome pot avea mai multe calorii, grăsimi și sare.”

Popcornul simplu chiar poate fi o gustare bună

Aici apare partea mai puțin intuitivă a poveștii.

Popcornul simplu este o cereală integrală. USDA arată că floricelele preparate cu aer cald sunt o sursă bună de fibre. O porție de aproximativ trei căni are în jur de 100 de calorii înainte de adăugarea toppingurilor.

Organizația Mondială a Sănătății include popcornul între exemplele de cereale integrale care pot reprezenta o gustare sănătoasă atunci când se adaugă puțină sau deloc sare ori unt. OMS recomandă, în general, ca alimentația să se bazeze pe o varietate de alimente și ca sursele de carbohidrați să provină în principal din cereale integrale, legume, fructe și leguminoase. În același timp, recomandările vizează limitarea sării, zaharurilor libere și grăsimilor saturate și trans.

Prin urmare, nu popcornul în sine este problema. Contează foarte mult ce punem peste el și cât consumăm.

Fibrele sunt unul dintre principalele sale avantaje

Unul dintre motivele pentru care popcornul simplu poate fi o alegere bună este conținutul de fibre.

Fibrele contribuie la senzația de sațietate și fac parte dintr-o alimentație sănătoasă. USDA estimează că o porție de trei căni de popcorn preparat cu aer cald furnizează aproximativ 15% din necesarul zilnic de fibre utilizat ca reper în recomandările americane.

Popcornul conține, de asemenea, compuși fenolici. Un studiu publicat în Antioxidants a analizat mai multe sortimente comerciale și a identificat cantități semnificative de polifenoli, în special în învelișul bobului. Cercetătorii au observat și că procesul de expandare nu a redus semnificativ capacitatea antioxidantă măsurată în cadrul studiului.

Asta nu înseamnă că popcornul trebuie transformat într-un „superaliment”. Este pur și simplu un aliment integral care poate face parte dintr-o dietă variată.

„Pentru mine există încă un aspect important: sursa”, spune Tania Ion. „Dacă aleg popcorn, prefer porumb ecologic/bio, nu doar pentru că vreau un produs «mai sănătos», ci pentru că vreau să știu cât mai bine de unde provine alimentul pe care îl introduc în corp.”

Bio nu înseamnă automat mai sănătos

Preferința pentru produse ecologice este una legitimă, dar trebuie făcută o distincție între preferința personală și ceea ce poate fi demonstrat științific.

În agricultura ecologică europeană sunt restricționate substanțele și metodele de producție permise, iar utilizarea organismelor modificate genetic este interzisă în producția ecologică. Totuși, alegerea unui produs bio nu permite automat concluzia că acesta este mai nutritiv sau că va produce neapărat beneficii mai mari asupra sănătății.

Același lucru este valabil și pentru porumbul modificat genetic. Nu există motive pentru a prezenta simpla existență a modificării genetice ca pe o dovadă că alimentul este periculos.

Pentru Tania Ion, alegerea bio este mai degrabă una de precauție și de preferință pentru un anumit sistem de producție. „Aici fac însă o distincție importantă: nu aș spune că există dovezi suficiente pentru a afirma că porumbul modificat genetic este în sine dăunător sănătății umane”, explică aceasta.

Este o diferență importantă între a prefera un anumit mod de producție și a afirma că un alt mod de producție este periculos.

Când popcornul sănătos devine o gustare mult mai puțin sănătoasă

Problema apare atunci când baza simplă a popcornului este acoperită de ingrediente care schimbă radical profilul gustării. Multă sare, zahăr, caramel, unt sau alte grăsimi pot transforma un aliment relativ simplu într-un produs mult mai dens energetic.

OMS recomandă limitarea sării și a alimentelor bogate în grăsimi saturate, grăsimi trans și zaharuri libere.

În plus, popcornul pentru microunde sau cel gata preparat nu trebuie tratat ca o categorie unică. Rețetele diferă de la un produs la altul, iar eticheta nutrițională este cea care trebuie verificată. De aceea, simplul fapt că pe ambalaj scrie „popcorn” nu spune suficient despre produs.

Un popcorn preparat acasă din boabe simple, cu puțină sare și o cantitate moderată de grăsime, este cu totul altă gustare decât un produs cu caramel, zahăr și mai multe ingrediente adăugate.

Carbohidrații nu trebuie transformați într-un bau-bau

Tania Ion atrage atenția și asupra unei confuzii frecvente.

„Popcornul simplu este făcut dintr-o cereală integrală și poate aduce fibre, însă trebuie să ținem cont că porumbul este predominant o sursă de carbohidrați.”

Asta nu înseamnă că popcornul trebuie evitat. Carbohidrații sunt o componentă normală a alimentației, iar OMS pune accentul mai ales pe calitatea carbohidraților, nu pe eliminarea lor. Recomandarea este ca aceștia să provină în principal din cereale integrale, legume, fructe și leguminoase.

Prin urmare, diferența dintre o gustare bună și una mai puțin potrivită nu se reduce la cuvântul „carbohidrați” de pe etichetă. Contează alimentul în ansamblu, cantitatea, gradul de procesare și ceea ce mai adăugăm.

Cât popcorn este prea mult?

Nu există o cantitate universală care să fie potrivită pentru toată lumea.

Necesarul alimentar diferă în funcție de vârstă, nivel de activitate fizică, greutate, starea de sănătate și restul alimentelor consumate în timpul zilei.

Tania Ion recomandă o abordare simplă: cantitate moderată, preparare cât mai simplă și ingrediente de calitate. „Nu cred că trebuie să ne fie frică de popcorn. Cred că trebuie să învățăm să ne uităm la sursa alimentului, cantitate, combinație și felul în care corpul nostru răspunde la el.”

Este, probabil, cea mai utilă regulă și pentru alte gustări: nu trebuie să clasificăm alimentele în „bune” și „rele” în mod absolut.

Popcornul nu trebuie să fie nici vinovatul, nici superalimentul

Povestea floricelelor de porumb este, într-un fel, povestea modului în care alimentația modernă poate schimba un produs simplu.

Bobul de porumb este o cereală integrală. Preparat simplu, popcornul poate furniza fibre și poate fi o gustare sățioasă, cu un aport caloric relativ redus raportat la volumul de produs.

În schimb, cantitățile mari de sare, zahăr și grăsimi adăugate schimbă profilul nutrițional al gustării.

De aceea, întrebarea nu este neapărat „este popcornul sănătos?”, ci mai degrabă „ce fel de popcorn mâncăm?” „Iar aici apare diferența dintre «un aliment este sănătos» și «acest aliment este potrivit pentru mine, în această cantitate și în acest context»”, spune Tania Ion.

Într-o perioadă în care gustările sunt din ce în ce mai diverse și mai procesate, poate că tocmai simplitatea este cea mai bună regulă: boabe de popcorn de calitate, preparare simplă, cantitate moderată și cât mai puține adaosuri.

Nu trebuie să renunțăm la plăcerile mici. Uneori este suficient să schimbăm felul în care le alegem.