Analiză New York Times. Poate Europa să joace rolul principal în cadrul NATO? Ce rol va păstra SUA în cadrul alianței și cât de mare este răbdarea lui Trump

Liderii europeni doresc ca președintele Trump și Statele Unite să rămână profund angajați în NATO. Totuși au ajuns să accepte faptul că alianța se schimbă. Ei sunt conștienți că va trebui să se bazeze mult mai puțin pe Washington pentru apărarea convențională a Europei.

Administrația Trump a precizat clar că își retrage trupele și capacitățile din Europa. O fac pentru a consolida puterea militară americană în Orientul Mijlociu și în regiunea Indo-Pacific. Acolo unde China a devenit un rival al Statelor Unite.

Europa vrea o tranziție lentă către NATO 3.0

Guvernele europene doresc să se asigure că tranziția către ceea ce mulți numesc „NATO 3.0” se va desfășura cât mai lin posibil. Ele vor să aibă certitudinea că golurile lăsate de americani pot fi umplute. Chiar dacă nu în mod perfect. Asta pentru a-și diminua vulnerabilitatea față de o Rusie mai agresivă și mai militarizată.

Pericolele momentului actual au fost subliniate de testarea de către China, luni, a unei rachete balistice cu rază lungă de acțiune. Este prima lansare de acest fel din ultimii aproape doi ani. Totodată a avut loc un alt atac masiv al Rusiei cu rachete și drone asupra Kievului.

Un nou ajutor militar pentru Ucraina

Se așteaptă ca liderii NATO să aprobe continuarea sprijinului acordat Ucrainei. Statele membre non-americane angajându-se să aloce 80 de miliarde de dolari în acest an și în anul următor. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va participa la summit. El își va exprima dorința urgentă de a obține mai multe sisteme de apărare aeriană împotriva ofensivei ruse.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, încearcă să mențină un echilibru delicat. El îndeamnă statele membre europene să contribuie mai mult la cheltuielile de securitate. Dar în același timp se asigură că Trump nu va părăsi alianța în acest proces. „Vom da viață conceptului NATO 3.0: o Europă mai puternică într-un NATO mai puternic”, a declarat el săptămâna trecută.

Însă, cel puțin pentru câțiva ani, spun înalți oficiali europeni, realitatea va fi aceea a unei Europe care se întărește treptat într-un NATO mai slab. Vor fi mai puține trupe americane, mai puține capacități americane de înaltă tehnologie și multe îndoieli. Ele sunt cu privire la faptul că Trump ar veni în ajutorul NATO în orice circumstanțe, ceea ce va submina puterea de descurajare.

De la NATO 1.0 la NATO 3.0

Radoslaw Sikorski, ministrul polonez de externe și fost ministru al apărării, a prezentat pe scurt transformarea NATO după înființarea sa. „NATO 1.0 a reprezentat o apărare clară împotriva agresiunii și expansionismului sovietic. NATO 2.0 a fost o căutare a unui scop în perioada de după Războiul Rece”, a declarat el într-un interviu.

El a menționat că alianța și-a îndreptat atenția dincolo de America de Nord și Europa. S-a întâmplat mai ales după 11 septembrie, spre combaterea terorismului în Afganistan și Orientul Mijlociu. Rusia era considerată chiar un posibil aliat și, cu siguranță, o amenințare mai redusă. Unii membri europeni ai NATO s-au dezarmat efectiv, a spus el.

Sikorski a mai afirmat: „NATO 3.0 va însemna că Europa va prelua o parte mai mare din povara apărării convenționale. SUA vor fi mai degrabă un aliat de tipul «cavaleria care vine în ajutor»”.

Timpul pentru pregătiri ar putea fi limitat. Oficialii germani și mulți alți oficiali NATO afirmă că o Rusie călită în lupte ar fi pregătită pentru un război împotriva NATO până în 2029. Așa că presiunea se îndreaptă asupra Europei să devină mai „pregătită de război”, după cum spun germanii. Dar și asupra Statelor Unite să nu creeze între timp vulnerabilități inutile.

Summit NATO cu presiune pe cheltuielile pentru apărare

La Ankara, se așteaptă ca Trump și oficialii săi să mențină presiunea asupra celorlalți membri NATO pentru a contribui mai mult la apărare.  Să respecte angajamentul asumat anul trecut de a crește cheltuielile la 5% din produsul național brut până în 2035. Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, i-a avertizat săptămâna trecută pe aliați. Ar putea exista beneficii pentru cei care își îndeplinesc obligațiile și dificultăți pentru cei care rămân în urma celorlalți.

O perioadă, europenii au sperat că amenințările americane de a-și reduce contribuțiile la NATO se vor estompa. Așa cum s-a întâmplat în primul mandat al lui Trump. Acum acceptă faptul că americanii vorbesc serios și că trebuie să-și intensifice eforturile în propriul interes.

„Este foarte clar că rolul Statelor Unite se schimbă”, a declarat Claudia Major. Ea este expertă în securitate transatlantică la German Marshall Fund, un grup de cercetare. Ea a adăugat că „principala speranță este să limităm daunele și să obținem previzibilitate”.

Europenii știu că trebuie să facă mai mult, a spus ea. Schimbarea „poate fi modelată, dar nu evitată”. Întrebările cheie sunt, însă, cât de repede își va retrage Washingtonul sprijinul și cât de repede poate acționa Europa.

Trump critic în dese rânduri cu NATO

În 2022, la summitul liderilor NATO de la Madrid, alianța a început să solicit ca membrii săi să dispună de cantități și tipuri specifice de echipamente și personal. Și să fie capabili să le deplaseze în locuri specifice în caz de război. A fost pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice.

Aceste cerințe au fost elaborate de către generalul american Christopher G. Cavoli, pe atunci comandantul suprem al forțelor aliate din Europa. Însă ele trebuie revizuite după ce Washingtonul a anunțat unele reduceri de efective și retragerea unor echipamente esențiale. Este vorba de avioanele de realimentare în zbor și avioanele de vânătoare.

Trump a avut o atitudine disprețuitoare față de NATO în general, numind-o „un tigru de hârtie”. El a mai afirmat că aliații nu i-au fost alături atunci când a avut nevoie de ajutorul lor în războiul cu Iranul. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, s-a arătat chiar mai aspru decât Trump în privința NATO. El a anunțat o nouă evaluare a prezenței trupelor americane în Europa în următoarele șase luni.

Ce se întâmplă la summitul NATO de la Ankara

Mark Rutte va dedica ziua de marți, prima zi a summitului, unui forum transatlantic al industriei de apărare. Cina liderilor va avea loc marți. Miercuri va avea loc o sesiune de dimineață, urmată de conferințe de presă. La Ankara se așteaptă multe discuții optimiste despre cheltuielile militare europene și achizițiile din domeniul apărării. Sub suprafață, însă, există îngrijorări serioase.

Armatele europene nu dispun de suficiente trupe, sunt de acord oficialii SUA și ai NATO. De exemplu, Armata Britanică se află la cel mai mic nivel de efective de la bătălia de la Waterloo din 1815. Au cu mai puțin de 70.000 de membri ai personalului instruiți și angajați cu normă întreagă.

Bugetele europene sunt, de asemenea, la limită. Nu este clar când vreo țară mare, în afară de Germania și Polonia, va putea, în următorii câțiva ani, să atingă obiectivul NATO. Acesta este de cheltuieli de 3,5% din venitul național pentru nevoile militare de bază și încă 1,5% pentru cheltuieli militare conexe. Aici intră îmbunătățirea transportului feroviar și a serviciilor de urgență în caz de război.

Chiar și la summitul de anul trecut aliații au respins solicitarea lui Rutte de a atinge aceste niveluri până în 2029, insistând asupra anului 2035. Asta sugerează că majorările semnificative vor avea loc abia spre sfârșitul acelei perioade.

NATO European, un proiect de durată

Construirea așa-numitului „pilon european” în cadrul NATO va dura inevitabil mult timp. Nu este doar o chestiune de bani, ci de dezvoltare, achiziționare și integrare a unor sisteme de armament sofisticate pe care americanii nu le vor mai furniza. Acești „factori strategici” includ rachete terestre cu rază lungă de acțiune, sisteme de apărare aeriană, sateliți și coordonarea activităților de informații.

De asemenea, susține Rutte, este vital ca Washingtonul să asigure principala forță de descurajare nucleară a alianței. Este așa-numita „umbrelă nucleară”, pentru a contracara amenințările din partea Rusiei sau a oricărei alte țări.

„Este în continuare nevoie de leadershipul SUA, de capacitățile de vârf ale SUA, de descurajarea nuclear. Dar și de suficientă putere convențională americană pe teren pentru a demonstra că SUA are un interes direct în această chestiune”, a declarat Matthew Kroenig. El este un fost oficial al Pentagonului care lucrează acum la Atlantic Council, un grup de cercetare. „Există o legătură între trupele de pe teren și credibilitatea nucleară.”

NATO e construit pe pilonul SUA

NATO a fost concepută pentru a fi condusă de un comandant suprem American. El exercită în același timp controlul asupra trupelor americane din Europa. Continentul dispune de generali competenți, dar nu există o comandă europeană clară. Asta întrucât fiecare dintre aceștia raportează, în ultimă instanță, autorităților politice din propria țară, a afirmat Camille Grand. El a fost înalt funcționar al NATO și director al principalului organism profesional al industriei de apărare din Europa.

Deși oficialii europeni sunt fie adjuncți ai americanilor, fie au un adjunct american, comanda generală ar trebui să rămână la Washington, a susținut el. „Dacă mai rămâne un singur soldat american în Europa, acesta trebuie să fie” comandantul suprem american, a spus domnul Grand. Pentagonul pare să accepte acest lucru. Discuțiile privind un comandant suprem german sau francez fiind acum de domeniul trecutului.

Dilemele unui NATO 3.0

Dacă Statele Unite se retrag sau își reduc prezența, „cum vor colabora aceste țări în domeniul apărării?”. Este întrebarea pe care a pus-o Max Bergmann, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un grup de cercetare. „Este o întrebare politică cu adevărat importantă, una cu care europenii se confruntă în present. Ceea ce vedem în Europa nu reprezintă o cooperare europeană semnificativă în domeniul apărării.”

Și dacă apare o criză, cu trupele rusești care se adună la granița cu NATO și cu americanii absenți, cum poate Europa să organizeze un răspuns unitar?

„NATO va evolua și se va reforma, iar este sănătos să fim mai sinceri în privința asta”, a spus Grand. „Dar va fi o tranziție clară sau o renunțare bruscă la capacități importante? Trebuie să fie ceva ce facem împreună.”

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook.