Bulgaria votează pentru președenție într-un climat de nesiguranță. Ce îi preocupă pe alegători înaintea scrutinului prezidențial

Costul vieții și teama că războiul din Ucraina ar putea afecta și mai mult regiunea Mării Negre au devenit teme importante pentru alegătorii bulgari. Duminică, 25 octombrie, aceștia sunt chemați la urne pentru a-și alege președintele, într-o perioadă în care securitatea regională influențează dezbaterea politică internă.

Atacurile recente asupra navelor comerciale au alimentat îngrijorările privind navigația și riscurile din apropierea granițelor țării. În paralel, inflația și scumpirea energiei continuă să apese asupra gospodăriilor. Rezultatul scrutinului va arăta și ce sprijin au candidații pentru diferitele abordări privind relația cu Rusia și partenerii occidentali.

Atacurile din Marea Neagră au devenit o temă electorală

Mai multe nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea coastelor bulgare în această lună. Incidentele au provocat operațiuni de salvare și au ridicat noi semne de întrebare privind siguranța transportului maritim. Într-unul dintre cazuri, o navă s-a scufundat, iar mai mulți membri ai echipajului au fost dați dispăruți, relateză Mediafax.

Autoritățile nu au stabilit responsabilitatea pentru toate atacurile. Premierul Rumen Radev a afirmat că incidentele par să servească intereselor Rusiei, însă guvernul a precizat că nu există dovezi care să lege direct Moscova de aceste acțiuni. Ucraina a acuzat Rusia, în timp ce ambasadorul rus a sugerat că ar putea fi vorba despre o provocare organizată de o terță parte.

Pentru Bulgaria, membră NATO și a Uniunii Europene, incidentele aduc în prim-plan necesitatea protejării traficului maritim. În timpul campaniei, alegătorii au exprimat opinii diferite privind răspunsul autorităților. Un sondaj Alpha Research arată că 37% dintre respondenți ar fi dorit o implicare mai activă a Uniunii Europene și NATO, în timp ce 24% au preferat menținerea unei neutralități complete.

Iliana Iotova pornește cu un avantaj în sondaje

În competiția prezidențială, actuala șefă a statului, Iliana Iotova, se află pe primul loc în cercetările publicate înaintea votului. Ea candidează alături de Kiril Valchev și este susținută de formațiunea Bulgaria Progresistă și de Partidul Socialist. Principalul său contracandidat este Andrei Gyurov, fost premier interimar, care intră în cursă cu sprijinul opoziției reformiste prooccidentale.

Un sondaj Market Links, realizat între 13 și 19 octombrie pe un eșantion de 1.006 persoane, le atribuie lui Iotova și Valchev 47,3% din intențiile de vot. Echipa formată din Gyurov și Georgi Kandev este creditată cu 30,6%.

Cercetarea Alpha Research, publicată pe 23 octombrie, indică 41,1% pentru Iotova și Valchev în rândul celor care declară că vor vota sigur. Gyurov și Kandev obțin 28,3%, iar perechea formată din Kostadin Kostadinov și Petar Volgin ajunge la 12,8%. Procentele diferă de la un sondaj la altul, în funcție de metodologie și de perioada în care au fost culese răspunsurile.

Rusia și Occidentul, două repere ale campaniei

Poziția față de războiul din Ucraina a diferențiat candidații în timpul campaniei. Iliana Iotova susține negocierile pentru încheierea conflictului și se opune unei escaladări militare în regiunea Mării Negre. Abordarea sa reflectă o atitudine mai prudentă față de Moscova.

Andrei Gyurov este susținut de forțele reformiste prooccidentale și promovează o orientare mai fermă către partenerii europeni. Disputa nu privește doar relațiile diplomatice, ci și modul în care Bulgaria ar trebui să răspundă amenințărilor de securitate din regiune.

Apartenența la NATO și Uniunea Europeană rămâne un element central al politicii externe bulgare. Totuși, opiniile despre Rusia și nivelul de implicare în sprijinirea Ucrainei continuă să împartă electoratul. Scrutinul va oferi indicii despre felul în care aceste diferențe se reflectă în opțiunile alegătorilor.

Scumpirile pun presiune pe gospodării

Pe lângă securitatea regională, prețurile la energie și inflația au rămas printre preocupările alegătorilor. Efectele sunt resimțite mai ales de gospodăriile cu venituri reduse și de locuitorii zonelor rurale, unde bugetele familiale sunt adesea mai vulnerabile la creșterea cheltuielilor.

Problemele economice se suprapun peste schimbările politice din acest an. Formațiunea Bulgaria Progresistă, asociată fostului președinte Rumen Radev, a câștigat alegerile parlamentare din aprilie, după o perioadă de instabilitate politică. Iotova a preluat funcția prezidențială în ianuarie, când Radev a demisionat pentru a intra în competiția parlamentară. Acum, ea încearcă să obțină propriul mandat.

Când ar putea fi cunoscut câștigătorul

Președintele Bulgariei are atribuții importante în domeniul apărării și al relațiilor externe, deși conducerea executivă aparține guvernului. Șeful statului este comandantul suprem al forțelor armate și poate retrimite legi Parlamentului pentru reexaminare. Funcția are, astfel, și o influență politică ce depășește rolul ceremonial.

Sondajele indică o participare estimată la aproximativ 40%, sub pragul de 50% necesar pentru ca scrutinul să poată fi câștigat din primul tur. Dacă niciun candidat nu îndeplinește condițiile legale, primii doi clasați se vor confrunta din nou pe 1 noiembrie.

Alegătorii vor decide astfel nu doar cine ocupă funcția prezidențială, ci și ce abordare politică primește sprijin într-un moment în care securitatea Mării Negre, relația cu Rusia și dificultățile economice se intersectează.