Milițiile din Irak sprijinite de Iran predau armele, sub presiunea SUA

Milițiile din Irak sprijinite de Iran predau armele, sub presiunea SUA
Imagine Apariția acestor grupări paramilitare este strâns legată de conflictul cu ISIS din 2014 (sursa: washingtoninstitute.org)
Irakul traversează un moment de cotitură istoric, în contextul în care mai multe grupări armate și-au semnalat intenția de a se desprinde de Forțele de Mobilizare Populară (PMF) și de a preda controlul armamentului către stat. Această mișcare vine pe fondul presiunilor intense exercitate de Statele Unite asupra noului premier, Ali al-Zaidi, pentru a limita influența milițiilor susținute de Teheran și a consolida autoritatea instituțiilor oficiale.

Apariția acestor grupări paramilitare este strâns legată de conflictul cu ISIS din 2014. Atunci un apel al clericului șiit Ayatollah Ali Sistani a mobilizat peste 100.000 de voluntari, relatează The Jerusalem Post. Ulterior, aceste forțe au fost formalizate sub egida PMF, un model inspirat de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) din Iran.

După înfrângerea teritorială a ISIS în 2017, integrarea acestor facțiuni în structurile statului a devenit o necesitate. Cu toate acestea, procesul a stagnat. Un expert a declarat pentru publicația Al-Ain, pe 3 iunie, că „după obținerea victoriei asupra ISIS, autoritățile competente trebuiau să dizolve aceste facțiuni și să reintegreze membrii lor în societate sau să îi integreze pe cei calificați în instituțiile oficiale”.

În prezent, se estimează că există până la 74 de grupări armate. Multe dintre ele au legături strânse cu Iranul și fiind vizate de sancțiuni americane, precum Kataib Hezbollah sau Asaib Ahl al-Haq.

O manevră politică sau o capitulare reală?

Recent, mai multe brigăzi, inclusiv Brigăzile Imam Ali și Asaib Ahl al-Haq, au anunțat oficial începerea procedurilor de disociere de PMF. În plus, doresc să-şi pună armele sub controlul statului.

Totuși, analiștii rămân rezervați cu privire la sinceritatea acestor gesturi. Publicația Al-Ain ridică semne de întrebare legitime: este vorba despre „o manevră iraniană sau o capitulare în fața presiunii americane?”.

Există temeri că grupările ar putea doar să modifice formal definițiile statutului lor. Şi să-şi păstreze în realitate capacitățile militare și comportamentul de până acum.

„Existența unor grupări armate care posedă armament greu, rachete și capacități militare independente este contrară constituției irakiene”, a explicat același expert pentru Al-Ain News, menționând că Iranul a investit masiv în logistică, drone și centre de antrenament pentru aceste facțiuni, implicându-le în conflicte regionale.

Provocarea autorității statului

Noul premier irakian, Ali al-Zaidi, a propus Washingtonului un plan strategic. Acesta leagă expansiunea proiectelor de investiții americane în Irak de eforturile guvernamentale de a restricționa controlul asupra armamentului.

În acest context, oficialii americani au insistat pe necesitatea ca Irakul să elimine amenințările la adresa altor state care emană de pe teritoriul său. Printre oficiali se numără însărcinatul cu afaceri Joshua Harris și noul trimis special Tom Barrack.

Dificultatea majoră a acestui proces a fost sintetizată de un expert intervievat de Al-Ain.

„Provocarea principală este cum să impui autoritatea statului și să limitezi armele la instituțiile oficiale, evitând în același timp alunecarea către un conflict intern generalizat”, spune acesta.

În timp ce unele facțiuni par dispuse să colaboreze, altele, precum Harakat Hezbollah al-Nujaba, se opun deschis inițiativei guvernamentale, considerând-o un amestec străin.

Viitorul incert al Irakului

Chiar dacă lideri politici și religioși, precum Sayyid Ammar al-Hakim, susțin consolidarea autorității statului asupra armamentului, succesul acestei inițiative rămâne sub semnul întrebării.

„Există facțiuni care au răspuns sau care arată o disponibilitate de a răspunde la acest lucru, în timp ce există alte facțiuni care nu recunosc practic autoritatea statului sau prioritatea acestuia asupra referințelor lor politice și ideologice”, a declarat un expert pentru Al-Ain.

Irakul se află în prezent într-un punct critic. În timp ce Kataib Hezbollah a sugerat că ar putea accepta predarea armelor către stat – sub rezerva de a prelua „responsabilitatea” pentru anumite sisteme avansate – rămâne de văzut dacă guvernul va reuși efectiv să colecteze acest armament sau dacă ne aflăm în fața unei simple schimbări de imagine.

Într-un mediu politic extrem de fragmentat, unde multe grupări armate au și o componentă politică în Parlament, dezarmarea reală constituie o provocare fără precedent, a cărei soluționare va defini stabilitatea Irakului în următorii ani.

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii