Cum transformă Rusia cetățenia într-o armă geopolitică. Avertismentul lansat de diplomatul Mihai Gribincea

Potrivit fostului ambasador al Republicii Moldova în România, decretul a fost interpretat în diferite moduri. Unii analiști îl consideră un gest propagandistic. Alții cred că Rusia încearcă să recruteze noi soldați pentru războiul din Ucraina. Există și opinii potrivit cărora Kremlinul urmărește doar intimidarea Republicii Moldova.

Gribincea consideră însă că adevărata semnificație este mai profundă. În opinia sa, decretul trebuie analizat în contextul strategiei ruse din ultimele trei decenii.

Cum funcționează mecanismul „pașaportizării”

Diplomatul susține că Rusia urmează un tipar clar. Mai întâi susține un regim separatist. Apoi acordă cetățenie rusă populației locale. Ulterior apare discursul privind protejarea cetățenilor ruși. În final, conflictul este folosit pentru obținerea unor avantaje geopolitice.

Același model a fost aplicat în Abhazia și Osetia de Sud. Mai târziu, Moscova a folosit o strategie asemănătoare în Crimeea și Donbas.

Mihai Gribincea amintește că a avertizat încă din anii 2000 asupra riscurilor generate de această politică. În articole publicate în presa de la Chișinău, el susținea că Rusia utilizează cetățenia ca instrument de influență politică și strategică.

Peste 200.000 de cetățeni ruși în Transnistria

Potrivit analizei sale, numărul cetățenilor ruși din regiunea transnistreană depășește în prezent 200.000.

În opinia sa, obiectivul Kremlinului nu este doar fidelizarea populației locale. Scopul este transformarea acesteia într-un instrument geopolitic care poate fi activat atunci când contextul devine favorabil.

„Cetățenia rusă nu este doar un document de identitate”, afirmă Gribincea. Ea poate deveni un instrument propagandistic, un pretext juridic și o justificare pentru intervenții politice sau militare.

Ucraina blochează deocamdată planurile Moscovei

Fostul ambasador consideră că Rusia nu poate anexa în prezent Transnistria. Principalul obstacol este rezistența militară a Ucrainei.

El susține că armata ucraineană apără indirect și Republica Moldova. Dacă Ucraina ar pierde războiul, Rusia ar putea încerca să creeze un coridor terestru spre Transnistria.

Totuși, Gribincea avertizează că imposibilitatea unei anexări imediate nu înseamnă abandonarea proiectului transnistrean.

Recunoașterea Transnistriei, principalul risc

Diplomatul consideră că unul dintre cele mai mari pericole este recunoașterea oficială a Transnistriei de către Federația Rusă.

Un astfel de pas ar schimba radical situația din regiune. Conflictul ar căpăta o nouă dimensiune internațională. În același timp, procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea deveni mai dificil.

Potrivit lui Gribincea, o asemenea decizie ar consolida și prezența militară rusă în regiune.

Chișinăul trebuie să definească juridic situația

Mihai Gribincea critică abordarea actuală a autorităților moldovene. El consideră că statul continuă să trateze problema mai ales prin măsuri administrative și dialog politic.

În opinia sa, Republica Moldova are nevoie de o lege care să definească Transnistria drept teritoriu ocupat de Federația Rusă.

O astfel de lege ar clarifica natura conflictului. De asemenea, ar consolida poziția Chișinăului în relația cu partenerii occidentali și ar limita posibilitatea Moscovei de a exploata ambiguitățile existente.

Lecțiile Georgiei și Ucrainei

Gribincea susține că Republica Moldova încă poate învăța din experiențele Georgiei și Ucrainei.

Potrivit acestuia, ambele state au reacționat târziu la procesul de „pașaportizare” promovat de Rusia. În consecință, au fost nevoite să gestioneze ulterior conflicte mult mai dificile și avertizează că politica pașapoartelor rusești nu trebuie privită ca o simplă problemă consulară. Ea face parte dintr-o strategie geopolitică mai amplă. Iar istoria ultimelor decenii arată că, de multe ori, influența Kremlinului începe cu pașapoartele și nu cu tancurile.