Marina Constantinescu va primi Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala UNITER 2026. O viață dedicată teatrului românesc

Marina Constantinescu va primi Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala UNITER 2026. O viață dedicată teatrului românesc
Imagine Marina Constantinescu va primi Premiul pentru Întreaga Activitate la Gala UNITER 2026 Sursa foto: Arhiva Marina Constantinescu
Luni, 25 mai 2026, Teatrul Odeon din București găzduiește ediția a 34-a a Galei Premiilor UNITER. Printre distincțiile serii, cea mai înaltă recunoaștere simbolică, Premiul pentru Întreaga Activitate la critică de teatru, acordat de Senatul UNITER îi revine Marinei Constantinescu.

Marina Constantinescu e o voce care, de peste trei decenii, a dat cuvintelor despre teatru greutatea actului artistic în sine. E un suflet care vibrează prin această splendidă artă a spectacolului.

Poate ne-am obișnuit ca premiul pentru întreaga activitate să fie asociat senectuții, ca un crepuscul al activității profesionale. Marina Constantinescu este excepția care vine să confirme regula, căci pare atinsă de aripa tinereții perpetue. Premiul UNITER este expresia gratitudinii și recunoașterea meritelor, și un imbold pentru continuarea acestei frumoase, uneori ingrate, dar necesare meniri.

Cronica dramatică, vocația de o viață

Marina Constantinescu s-a născut pe 22 septembrie 1966 în București. A absolvit Facultatea de Filologie-Litere și studii aprofundate (română-germană) la Universitatea din București.

Intrarea în lumea criticii de teatru s-a produs imediat după absolvire, în zorii unui teatru românesc care își căuta, dificil, libertatea după decenii de cenzură. Din 1992 este cronicar dramatic și redactor al revistei România literară, unde semnează săptămânal rubrica de teatru. Marina Constantinescu marchează astfel o prezență neîntreruptă de peste trei decenii în cea mai longevivă publicație literară din România. Din 1993 semnează și cronica dramatică la Radio Europa Liberă și colaborează cu reviste de specialitate din țară și străinătate.

Pagina sa de autor din revista România literară cuprinde cronici publicate neîntrerupt, de la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova la Teatrul Țăndărică, de la producțiile lui Silviu Purcărete la cele ale noii generații de regizori. Cu o vulnerabilitate duioasă pentru amintirile cu Vlad Mugur și cu ochiul îndelung exersat, sesizând nuanțe și gesturi în ansamblul unui întreg univers dramatic, ea critică și laudă cu dreaptă măsură, aducând echilibrul acolo unde accentele sunt adesea stridente. În lumea teatrului românesc, Marina Constantinescu este recunoscută și apreciată de profesioniști din toate generațiile.

Cărțile și prezența internațională

Opera scrisă a Marinei Constantinescu depășește granițele cronicii săptămânale. În 1996, la Editura Nemira, publică prima carte, Danaideleistoria unui spectacol. Cartea a fost primită elogios de specialiști și de iubitorii de teatru din România și din lume. Cartea a fost publicată și în limba franceză, în traducerea Micaelei Slăvescu. Tot în 1996, semnează capitolul dedicat fenomenului teatral în post-comunism din volumul A fost odată în România. Această antologie internațională a fost publicată în Statele Unite. e consacrată artei spectacolului în țările din Europa Centrală și de Est după căderea Zidului Berlinului.

Mai puțin cunoscută marelui public este vocația sa de prozator, așa cum se poate citi în revista clujeană Apostrof.

Prezența sa academică internațională este la fel de consistentă. A fost profesor invitat la Universitatea de Vest Timișoara (1998), la Academia de Teatru de la Limoges (1996 și 2000) și la UNATC (2001–2002). La Academia de Teatru de la Limoges, condusă de Silviu Purcărete, a predat două cursuri: Istoria cenzurii și Istoria teatrului și a spectacolului de după cel de-al Doilea Război Mondial până astăzi, în Europa Centrală și de Est.

Nocturne, cel mai important talk-show cultural al României

Dacă rubrica din România literară este vocea scrisă a Marinei Constantinescu, Nocturne la TVR 1 aduce vocea sa vie, și poate cel mai durabil proiect cultural al televiziunii publice românești. Marina Constantinescu reușește să captiveze publicul, convingându-l să revină cu fidelitate și deplină satisfacție în fața ecranului. De altfel, noctambulismul cultural a devenit o caracteristică a postului național, unde emisiunile comerciale constrâng difuzarea la ore, uneori imposibile, a adevăratelor comori, oferite cu generozitate de realizatori neobosiți, care au refuzat, precum a făcut-o Marina Constantinescu, ofertele unor posturi private.

În 1992 a debutat la TVR 1 ca realizator și prezentator al emisiunii Limba noastră. A urmat Cabina de montaj (2000), Nocturna artelor (2001) și, din 2002, Nocturne.

Festivalul Național de Teatru, un brand construit cu propriile mâini

Una dintre cele mai durabile contribuții ale Marinei Constantinescu la viața teatrală românească este Festivalul Național de Teatru ca eveniment de anvergură internațională.

A fost selecționer unic și director artistic al Festivalului Național de Teatru în edițiile 2005, 2006, 2007 și, revenind, 2014–2019. Între 2005–2006, a transformat FNT într-un brand cultural românesc, conferindu-i pentru prima dată un caracter internațional. A fost de asemenea selecționer unic și director al Festivalului Dramaturgiei Românești de la Timișoara (1998).

Ctitor de instituții

Biografia sa este și o istorie a instituțiilor pe care le-a ajutat să existe. Marina Constantinescu este membră fondatoare a Fundației Teatrul Act și a Teatrului Act, primul teatru independent din România.

Este și printre membrii fondatori ai Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Este, de asemenea, membră în Senatul UNITER, în boardul Institutului Cultural Român pentru Artele Spectacolului.

Premii și distincții

Recunoașterea activității sale s-a acumulat de-a lungul deceniilor, din toate direcțiile:

1995, Premiul Tofan pentru o tânără speranță a teatrului românesc;

1997, Premiul UNITER pentru „Cel mai bun critic de teatru”;

2004, Premiul revistei Cuvântul pentru emisiunea Nocturne;

2010, Marele Premiu APTR pentru seria de emisiuni Nocturne la TVR 1;

2018, Premiul Președintelui României pentru anvergura națională și internațională a Festivalului Național de Teatru, ediția 2017;

2018, Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler, acordat de Președintele României;

2020, Premiul de Excelență al UNITER pentru calitatea excepțională a ultimelor șase ediții ale Festivalului Național de Teatru;

2020, Premiul Academiei Române „Aristitza Romanescu”.

Și acum, în 2026, Premiul pentru Întreaga Activitate acordat de Senatul UNITER. E o distincție care nu se acordă pentru un spectacol, o carte sau o ediție de festival, ci pentru o viață întreagă pusă în slujba teatrului.

Gala UNITER 2026, ediția a 34-a, la Teatrul Odeon

Luni, 25 mai 2026, de la ora 20:00, Teatrul Odeon din București găzduiește ediția a 34-a a Galei Premiilor UNITER. Este cel mai important eveniment anual al lumii teatrale românești.

Spectacolul Galei este creația lui Răzvan Mazilu (regia) și a lui Dragoș Buhagiar (decorul), pentru a doua oară împreună în această aventură.Vor fi pe scena Odeonului artiști de marcă ai României, nume noi din industrie și parteneri de tradiție, cu momente muzicale semnate de contratenorul Valer Săbăduș, alături de un cvintet al Filarmonicii „George Enescu” din București.

Trofeul însuși, creat acum 36 de ani de artistul Ion Bițan, este inspirat din imaginea unei cărți salvate din foc în timpul Revoluției din 1989. Semnificația cărții în flăcări, a puterii de a trece peste greutăți pemtru a duce mai departe destinul, a fost evocată în cuvântul președintelui UNITER, Dragoș Buhagiar.

„Teatrul este amprenta noastră lăsată în istorie. Teatrul se confundă uneori cu dorința noastră de a trăi și poate de aceea, în 2025, comunitatea noastră teatrală a produs peste 300 de spectacole – mai mult ca niciodată și poate prea puțin față de cât am avea nevoie. Prea puțin față de cât am avea nevoie să ne strigăm gândurile, să ne mărturisim iubirea pentru viață, pentru această lume și pentru a ne împărtăși bucuriile împreună” a spus președintele UNITER, scenograful Dragoș Buhagiar.

0 comentarii Comentarii