Investitorii preferă depozitele bancare în locul startup-urilor. RISE Hub România propune un proiect de lege prin care riscul să fie împărțit cu statul

Un tânăr care are o idee bună de aplicație sau pentru o afacere în tehnologie, de exemplu, ca să o dezvolte, are nevoie de bani. Și, dacă nu-i are, trebuie să-i obțină din altă parte. Dar în România băncile nu dau ușor bani pentru idei riscante. Investitorii privați sunt puțini sau se arată reticenți. Și poate cea mai mare problemă este că statul nu are suficiente mecanisme de sprijin. La final, multe idei mor, sau antreprenorii respectivi pleacă în alte țări unde găsesc finanțare.

RISE Hub România este o platformă ce face legătura între ecosistemul de inovare (start-up-uri, fonduri de investiții, antreprenori) și factorii de decizie publică (autorități, instituții guvernamentale, reglementatori). Evenimentul de miercuri a fost un prim pas concret către o posibilă schimbare legislativă care ar putea modifica modul în care românii investesc și, implicit, modul în care apar și cresc afacerile noi.

Într-un interviu pentru News Edge, Raluca Epureanu, cofondator RISE Hub România, a vorbit despre curajul în afaceri și a spus că este un element esențial, dar nu în forma în care își imaginează oamenii de obicei. „Nu înseamnă absența fricii, ci decizia de a merge înainte în ciuda ei. Mai ales pentru generația Z, cred că problema nu este lipsa ideilor, ci presiunea de a avea „totul clar” înainte să începi. În realitate, antreprenoriatul nu funcționează așa. Nimeni nu începe cu toate răspunsurile”, a specificat ea.

Curajul se construiește în pași mici, conform antreprenoarei. „Începi să vorbești despre ideea ta, testezi, greșești, ajustezi. Și foarte important, îți alegi mediul. Dacă ești înconjurat de oameni care construiesc, care încearcă, curajul devine aproape contagios. Îmi place mult o idee simplă: „Nu trebuie să vezi tot drumul ca să faci primul pas”. Aș mai spune un lucru: astăzi, riscul cel mai mare nu mai este să încerci și să eșuezi, ci să nu încerci deloc. Pentru că trăim într-o economie în care oportunitățile sunt din ce în ce mai deschise, dar și din ce în ce mai competitive”, a subliniat ea.

Antreprenorii și banii există. Legătura lipsește

În deschiderea conferinței, Raluca Epureanu a explicat că inițiativa a pornit dintr-o experiență personală. Ea, în calitate de antreprenor, dorește acum ca golul din legislație, ca erorile, să fie rezolvate. „Am înțeles ce înseamnă să fii antreprenor, ce înseamnă să treci prin acest exercițiu de fundraising, de a atrage investiții. Și ne-am dat seama că trebuie să facem ceva în acest sens, căci nu este deloc ușor”, a declarat ea. 

Raluca Epureanu explică faptul că problema nu este lipsa ideilor sau a inițiativei. Un impediment este chiar dificultatea de a obține finanțare în fazele incipiente. România are acum un ecosistem antreprenorial în creștere. Dar există o barieră importantă de trecut, anume accesul la capital.

Ideea sa a fost subliniată și de vicepreședintele Senatului, Mihai Coteț. „România are banii, România are talent. Din păcate este grea partea de început”, a declarat el în cadrul conferinței. Oficialul scoate în evidență faptul că momentul în care o idee are nevoie de investiții pentru a deveni afacere este, în același timp, momentul în care riscul este cel mai mare.

De ce nu investesc românii în startup-uri

În prezent, majoritatea investitorilor preferă să-și păstreze economiile în depozite bancare sau să le îndrepte către investiții considerate sigure. Căci, în majoritatea cazurilor, cele dedicate startup-urilor sunt percepute ca unele prea riscante.

Iar reticența nu este una întâmplătoare. În lipsa unor mecanisme de protecție, un investitor poate pierde integral suma investită dacă afacerea eșuează. Iar în faza de început, multe startup-uri nu reușesc să supraviețuiască. 

Mai mult decât atât, nici programele publice existente nu au reușit să creeze un ecosistem solid în zona tehnologiei și inovației. 

Antreprenorul Felix Pătrășcanu, cofondator FAN Courier, prezent la masa rotundă, a criticat modul în care au fost direcționate finanțările până acum. „S-au dat bani pe astfel de proiecte. Dar dacă nu ai acces la tehnologie, nu poți continua. Nu s-a mers foarte mult și nici foarte bine în direcția aceasta”, a specificat omul de afaceri. 

Ideile sunt abandonate sau mutate în afara țării

Lipsa finanțării și dificultatea de a o obține nu înseamnă doar proiecte care nu prind viață. Nu înseamnă doar români care nu mai ajung antreprenori. Problemele duc și la pierderi pe termen lung pentru economie.

Adrian Zvîncă, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), a explicat că tinerii antreprenori ajung adesea în fața unei alegeri dificile. „Cei care au inițiativa vor avea două drumuri. Fie ajung în alte țări cu afacerile lor, fie renunță la toate proiectele și lucrurile importante pe care le-au învățat”, a spus el la masa rotundă.

În ambele cazuri, România pierde, subliniază el. Fie ideile pleacă în alte țări, fie se pierd complet. Iar pe termen lung, efectele sunt vizibile. 

Soluția propusă de RISE Hub

Pentru a schimba situația, RISE Hub propune un mecanism inspirat din modele internaționale, care să încurajeze investițiile private în startup-uri. „Este un proiect care încorporează cele mai bune practici de stimulente fiscale din întreaga lume”, a explicat Raluca Epureanu.

Ideea este simplă. Dacă statul reduce riscul, mai mulți oameni vor fi dispuși să investească. Conform proiectului, mecanismul ar putea include reduceri de taxe pentru sumele investite, scutiri de impozit pe câștiguri și posibilitatea de a recupera o parte din pierderi în cazul unui eșec. Conform programului, dacă un om de afaceri se hotărăște să investească într-o idee, statul îl va putea ajuta să-i fie mai puțin frică de risc.

De exemplu, dacă el investește 20.000 de euro, statul îi va reduce taxele cu 10.000 de euro. Practic, omul de afaceri respectiv a investit doar 10.000 de euro. Pe mai departe, dacă startup-ul are succes, omul de afaceri respectiv nu va plăti taxele pe profitul încasat din respectiva investiție. Iar mai apoi, dacă peste câțiva ani va dori să vândă, nu va mai plăti impozit pe câștig. Iar dacă startup-ul eșuează, investitorul va pierde mai puțini bani decât în prezent, pentru că statul compensează.

Adrian Zvîncă a descris abordarea drept o împărțire a riscului între investitor și stat. „Este o decizie prin care se împarte riscul. Statul ajută investitorii să piardă mai puțin în cazul falimentului”, a completat oficialul. Iar participarea la masa rotundă a reprezentanților unor instituții publice și a unor importante companii arată că există un interes real pentru găsirea unei soluții. „Scopul acestei întâlniri este să facem pași concreți către un proiect de lege”, a declarat Raluca Epureanu.

Oamenii politici se arată interesați

Pentru ca acest mecanism să devină realitate, este nevoie de adoptarea unei legi. Iar oamenii din zona politică sunt optimiști în acest sens. „Dacă reușim să ajungem cu inițiativa legislativă în Parlament, cred că se poate”, a declarat Mihai Coteț. Urmează în acest sens o etapă mai complexă. Vor avea loc consultări, analize de impact și negocieri între instituții.

Și dacă proiectul de lege va fi implementat, s-ar putea schimba modul în care circulă banii în economie. Mai mulți investitori ar putea fi dispuși să finanțeze startup-uri. Ceea ce ar duce la
apariția unor afaceri noi, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor sectoare inovatoare. 

„Este realist și, mai mult decât atât, este necesar”

În cadrul interviului pentru News Edge, Raluca Epureanu a menționat că „este realist și, mai mult decât atât, este necesar. Suntem într-un moment foarte potrivit. Avem talent, avem un ecosistem antreprenorial în creștere, dar avem și un paradox clar: aproximativ 80 de miliarde de euro stau în depozite bancare, în timp ce doar puțin peste 100 de milioane de euro ajung anual în startup-uri. Asta ne arată că nu ducem lipsă de capital, ci de mecanisme care să-l pună în mișcare”.

Inițiativa RISE vine exact cu acest tip de soluție inspirată din bune practici internaționale și adaptată la realitatea României. „Dar este foarte important de spus: nu este un „silver bullet”. Țările care au reușit nu au acționat printr-o singură măsură. Ci au construit ecosisteme cu mecanisme fiscale, fonduri de co-investiție, acces la capital instituțional, rute clare de exit și o bază largă de investitori individuali”, a adăugat antreprenoarea.

„Contextul european este de partea noastră”

Propunere sa și a colegilor săi este un prim pas esențial. Și face parte dintr-un efort mai larg, care trebuie construit în paralel. „Mai mult, contextul european este de partea noastră. Accesul la finanțare pentru startup-uri este deja o prioritate strategică, iar mobilizarea capitalului privat este o direcție clară la nivelul Uniunii Europene. Dacă aceste elemente se aliniază, sector privat, instituții și voință politică, atunci da, această propunere poate deveni lege”, a subliniat apoi Raluca Epureanu.

Iar în 10 ani, impactul poate fi cu adevărat transformator. Conform declarațiilor sale, România poate face saltul de la un ecosistem emergent la unul care contează cu adevărat pe harta globală. Capitalul românesc poate trece de la pasivitate la acțiune finanțând idei, inovație și viitorul propriei economii. „Vom vedea o nouă generație de investitori, nu doar experimentați, ci și oameni care investesc pentru prima dată, cu încredere. Iar antreprenoriatul nu va mai fi excepția curajoșilor, ci o opțiune reală pentru o întreagă generație”, conchide antreprenoarea.

În esență, nu vorbim doar despre o lege. Vorbim despre o schimbare de mentalitate de la a conserva capitalul, la a-l pune la lucru pentru viitorul economiei.

Miza nu este doar una economică, ci și una de încredere. Antreprenorii trebuie să aibă posibilitatea de a construi și statul trebuie să aibă disponibilitatea de a-i sprijini. Dacă cei doi factori se întâlnesc, România ar putea face un pas important de la potențial la performanță.