Interviu. Cum ar putea redeveni publice informațiile despre averile demnitarilor? Radu Mihaiu explică amendamentul PNL-USR

Amendamentul depus la proiectul privind Legea integrității introduce așa-numita declarație de interese financiare. Concret, demnitarii ar urma să depună în continuare declarațiile de avere și de interese, iar ANI va genera din aceste date un document separat, prin platforma e-DAI, destinat publicului, pe baza informațiilor deja declarate.

Documentul va cuprinde date despre proprietăți, venituri, active, credite și datorii, însă fără a mai pune la dispoziție date personale. Declarațiile ar urma să fie publicate pe site-ul ANI în cel mult 60 de zile de la generare. 

De ce este nevoie de o nouă declarație

În mai 2025, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale atât publicarea online a declarațiilor de avere și de interese, cât și obligația includerii bunurilor soțului, soției și copiilor aflați în întreținere. Declarațiile continuă să fie depuse, însă nu mai sunt publicate pe site-urile instituțiilor sau pe portalul ANI. Deponenții nu mai completează nici informațiile despre soț/soție. 

Soluția propusă acum presupune păstrarea declarațiilor depuse de demnitari și generarea unui document separat, destinat publicului. Radu Mihaiu îl descrie drept un extras care păstrează informațiile relevante, dar elimină datele personale.

„Demnitarii depun în continuare declarația de avere și declarația de interese. Din acestea se face un fel de conspect, tocmai pentru a nu intra în conflict cu viața privată. Se introduc praguri: câștiguri între anumite valori, mașina a costat între anumite valori, iar datele cu caracter personal sunt eliminate”, explică deputatul USR. 

Ce va putea vedea publicul

Noua declarație ar urma să cuprindă informații despre bunurile imobile, bunurile cu valoare semnificativă și activele financiare. Vor apărea și participațiile în societăți, veniturile proprii, creditele, împrumuturile și datoriile. Obligația ar urma să se aplice președintelui României, parlamentarilor, premierului și miniștrilor. Lista cuprinde și aleșii locali, conducerea unor instituții publice, membrii CSM, judecătorii CCR și reprezentanții mai multor autorități de control. 

Publicul nu va mai vedea adresa exactă a unui imobil și nici valoarea exactă a fiecărui venit. Declarația va indica tipul proprietății, țara în care se află și intervalul valoric în care se încadrează veniturile sau bunurile.

„Nu se mai poate identifica unde locuiești sau ce terenuri ai cu exactitate. Va apărea că este un teren intravilan în Franța, Spania sau România ori că există un apartament într-o anumită țară. Nu mai sunt sume exacte, ci praguri de venituri”, spune Mihaiu. 

Deputatul USR consideră că această formulă păstrează suficiente date pentru ca publicul să observe eventuale diferențe între veniturile declarate și nivelul de trai al unui demnitar.

„Este un compromis rezonabil. Nu contează până la virgulă cât ai câștigat. Contează situația generală, iar din acest punct de vedere interesul publicului este bine servit”, afirmă el. 

Averea soților rămâne în afara declarației

Nici în noua propunere făcută de parlamentarii USR și PNL, bunurile și veniturile soțului sau soției nu vor fi incluse în declarația publică. Radu Mihaiu spune că în grupul de lucru a fost discutată această posibilitate. Juriștii au considerat însă că decizia CCR lasă prea puțin spațiu pentru includerea acestor informații fără riscul unei noi sesizări.

„Părerea mea este că putea fi găsită o soluție. Juriștii din grupul de lucru au spus însă că decizia CCR este foarte limitativă. Dacă vrem să evităm probleme la Curtea Constituțională, este bine să nu includem declarațiile soțului sau ale soției”, explică deputatul. 

Argumentul ține și de dreptul membrilor familiei la viață privată. Aceștia pot avea propriile obligații profesionale, inclusiv contracte de confidențialitate, fără să exercite o funcție publică.

Portița averilor trecute pe numele familiei

Eliminarea datelor despre membrii familiei deschide însă o problemă veche. Un demnitar poate păstra o parte importantă a patrimoniului direct pe numele soțului, al soției sau al altor rude. Mihaiu recunoaște că noua formulă nu închide această portiță. Potrivit acestuia, transferul unei proprietăți deja declarate poate fi urmărit mai ușor. Problemele apar atunci când bunurile sau veniturile sunt de la început înregistrate pe numele altei persoane.

„Problemele reale apar atunci când veniturile sau averile sunt direct pe numele soției sau al soțului. La un moment dat va trebui să găsim formule mai eficiente”, spune deputatul. 

Controlul devine și mai dificil în cazul activelor digitale. Deputatul USR spune că inspectorii de integritate au instrumente limitate pentru a urmări formele noi de păstrare sau transfer al averii.

„Legislația noastră nu ține pasul cu soluțiile ingenioase pe care le găsesc oamenii răuvoitori. Criptomonedele, NFT-urile și toate tehnologiile acestea sunt, de multe ori, greu de urmărit de inspectorii de integritate”, afirmă el. 

Va trece amendamentul de Parlament?

Adoptarea proiectului depinde însă de construirea unei majorități. În urmă cu câteva zile, Sorin Grindeanu anunțase că
PSD va vota împotriva proiectului legii integrității și a prevederilor USR aflate atunci în text. Luni, 27 iulie, liderul PSD anunța că social-democrații vor vota legea integrității doar dacă forma finală este agreată cu ANI și respectă deciziile CJUE. Liderul PSD a avertizat că partidul nu va susține modificări care, în opinia sa, slăbesc atribuțiile Agenției.

Radu Mihaiu se declară totuși optimist. Întrebat dacă se așteaptă ca PSD să susțină amendamentul privind declarațiile financiare, deputatul a răspuns: „Eu cred că PSD va vota aceste amendamente”. 

USR mai are în Parlament o inițiativă depusă în octombrie 2025, după decizia CCR, pentru menținerea caracterului public al declarațiilor. Noul amendament încearcă să rezolve aceeași problemă printr-un document separat, cu mai puține date și cu informațiile sensibile anonimizate.

Va trece proiectul de CCR?

În cazul în care amendamentul ar trece de Parlament, există și problema unui conflict de neconstituționalitate. Deputatul USR, însă, spune că, în forma propusă, noua declarație respectă limitele stabilite de Curtea Constituțională.

Datele personale sunt eliminate, proprietățile nu mai pot fi localizate exact, iar veniturile sunt prezentate în intervale. Din aceste motive, deputatul nu se așteaptă ca noul mecanism să fie declarat neconstituțional.

„Prima noastră preocupare este să treacă amendamentul. După aceea, părerea mea este că nu va avea probleme la CCR. Nu mă aștept să existe vreo problemă din acest punct de vedere”, declară Mihaiu. 

Parlamentul, convocat în sesiune extraordinară

Camera Deputaților și Senatul se reunesc săptămâna aceasta într-o sesiune extraordinară dedicată proiectelor restante din PNRR. Pe agendă se află cinci reforme asociate unor fonduri de aproximativ 4,25 miliarde de euro, dar și acordul SAFE.

Conform ordinii de zi anunțate, parlamentarii vor discuta și măsuri privind TVA-ul pentru locuințe, educația și sănătatea. Mai multe proiecte au provocat deja tensiuni între partidele coaliției, așa că rămâne de văzut care vor trece de votul Legislativului.