Institutul Levantului, noi controverse. Senator USR: ,,Devine o sinecură”. Reacția fostului președinte Emil Constantinescu

Inițiativa a stârnit reacții imediate din partea USR. Partidul cere desființarea completă a institutului și acuză o tentativă de „cosmetizare” a unei instituții controversate.

Într-un răspuns transmis pentru News Edge, senatorul USR Remus Negoi susține că problema devine una de principiu și că un institut creat special pentru un fost președinte de stat devine o sinecură dacă nu își dovedește valoarea publică.

Remus Negoi: ,,Institutul ar trebui să se autofinanțeze”

Într-un răspuns acordat News Edge, senatorul USR de Constanța Remus Negoi explică de ce USR cere desființarea instituției:

„Când un institut de cercetare se înființează special pentru un fost președinte de stat, devine o sinecură. De ce alte țări nu au creat astfel de institute? Nu vorbesc despre Clinton sau Obama, ci despre Lech Wałęsa, care a înființat o fundație fără a lua bani publici.”

Acesta susține că problema centrală rămâne finanțarea de la bugetul de stat, în contextul în care instituția ar fi avut suficient timp pentru a deveni sustenabilă. 

„Institutul poate funcționa în continuare, dar nu din bani publici. A trecut suficient timp de la înființare, ar trebui să se autofinanțeze”, a mai declarat Negoi.

Ce propun PSD și PNL în 2026

Într-un moment în care discursul public este dominat de nevoia de austeritate și reducere a cheltuielilor bugetare, o inițiativă legislativă recentă, susținută de parlamentari PSD și PNL, propune redenumirea instituției și majorarea salariilor angajaților, reaprinzând criticile privind utilitatea și costurile acesteia.

Noua inițiativă legislativă prevede transformarea instituției în „Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii”. Precum și alinierea salariilor angajaților la nivelul celor din administrația publică centrală, ceea ce ar implica creșteri semnificative.

Inițiatorii acestui proiect sunt deputații Adrian Solomon (PSD) și Daniel Gheorghe (PNL).

USR susține că acest demers reprezintă o încercare de cosmetizare a unei instituții contestate. Potrivit poziției partidului, schimbarea de nume nu rezolvă problema de fond: utilitatea și eficiența cheltuirii banului public. Ci doar creează cadrul pentru majorări salariale într-un context economic dificil.

Criticii vorbesc despre un „rebranding de supraviețuire”, menit să repoziționeze instituția și să diminueze presiunea publică acumulată în ultimii ani.

Aviz negativ de la CES

Potrivit Mediafax, Consiliul Economic și Social a emis un aviz nefavorabil asupra proiectului. Specialiștii avertizează că modificările propuse ar putea genera probleme juridice și ar putea conduce la echivalarea salariilor angajaților institutului cu cele din administrația publică centrală.

În același timp, CES consideră că schimbarea denumirii nu reflectă în mod adecvat identitatea și activitatea instituției. Avizul are caracter consultativ, astfel că proiectul își poate continua parcursul în Parlament.

Cum a apărut Institutul Levantului

Institutul a fost înființat în 2017, prin Legea nr. 117, la inițiativa fostului președinte Emil Constantinescu. Conform legii, instituția are statut de instituție publică de interes național, finanțată de la bugetul de stat prin Senat. ISACCL are ca obiect de activitate studiul spațiului Levantului, o zonă extinsă care include Orientul Mijlociu, Nordul Africii, Balcanii și Caucazul.

Misiunea declarată a institutului este promovarea dialogului între culturi și religii și dezvoltarea diplomației culturale, într-un context geopolitic complex.

Legea de înființare prevedea aproximativ 30 de posturi și stabilirea sediului într-un imobil administrat de RA-APPS, într-o zonă centrală a Capitalei.

Episodul CCR și acuzațiile de „sinecură”

Controversele au apărut la scurt timp după înființare. În 2019, Guvernul Dăncilă a adoptat o ordonanță de urgență care viza clarificarea statutului lui Emil Constantinescu în cadrul institutului, inclusiv acordarea unui rang echivalent cu cel de secretar de stat și stabilirea unui mandat fix.

Actul normativ a fost contestat de președintele României de la acel moment, Klaus Iohannis. În 2020 Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional în ansamblu. Judecătorii au invocat lipsa unei situații de urgență și modul de reglementare, considerat problematic.

Deși institutul a continuat să funcționeze în baza legii din 2017, decizia CCR a alimentat criticile privind caracterul politic al instituției.

Bugete de milioane și întrebări despre rezultate

În perioada 2021–2024, Institutul Levantului a beneficiat de un buget anual cuprins între 5 și 7 milioane de lei. Potrivit datelor publice, cea mai mare parte a acestor fonduri este destinată salariilor și cheltuielilor administrative.

Instituția a organizat conferințe internaționale și a publicat lucrări de specialitate, inclusiv pe teme de geopolitică și diplomație. Susținătorii afirmă că aceste activități contribuie la consolidarea profilului internațional al României și la dezvoltarea expertizei într-o regiune strategică.

Criticii susțin însă că impactul acestor activități este dificil de evaluat și că rezultatele nu sunt proporționale cu nivelul finanțării publice.

Reacția fostului președinte Emil Constantinescu

În încercarea de a obține un punct de vedere oficial, redacția News Edge a încercat să afle poziția fostului președinte Emil Constantinescu. Un răspuns direct din partea fostului președinte Emil Constantinescu nu a fost oferit până la momentul publicării.

O persoană din echipa sa de comunicare a transmis că „va exista un comunicat de presă în momentul pe care domnia sa îl consideră oportun”.

Între expertiză geopolitică și presiune bugetară

Dezbaterile din jurul Institutului Levantului reflectă o tensiune mai largă între nevoia de expertiză și presiunea asupra bugetului public. Susținătorii instituției invocă rolul său în diplomația culturală și colaborările internaționale. În același timp, criticii cer o reevaluare a utilității și a modului în care sunt cheltuiți banii publici.

Inițiativa legislativă aflată în dezbatere riscă să amplifice această polarizare. În timp ce coaliția de guvernare propune consolidarea instituției prin redenumire și schimbarea statutului și creșteri salariale, opoziția insistă asupra desființării ei.

Decizia finală va arăta dacă Institutul Levantului rămâne parte a arhitecturii instituționale a statului sau devine un nou exemplu de restructurare în numele disciplinei bugetare.