Ilie Bolojan face primele declarații despre controversele legate de șeful SPP, Lucian Pahonțu: „Consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face”

Premierul a subliniat însă că evaluarea activității șefului SPP nu intră în atribuțiile Guvernului, ci ale Administrației Prezidențiale. Întrucât SPP se află sub autoritatea președintelui României. De asemenea, el a spus că este nevoie de mecanisme prin care mandatele persoanelor aflate în funcții cu o putere foarte mare în stat să fie limitate. În opinia sa, astfel de reguli ar putea reduce suspiciunile legate de acumularea de influență în jurul unor funcții ocupate pentru perioade foarte lungi.

Bolojan: Trebuie clarificat ce s-a întâmplat în 1989

Întrebat dacă l-ar retrage pe Lucian Pahonțu din funcție dacă ar ocupa poziția președintelui României, Ilie Bolojan a spus că o astfel de decizie ar trebui luată de instituția care are competența legală asupra SPP.

„Evaluarea trebuie să se facă administrativ de către autoritatea care are competenţă asupra acestui serviciu, care este Administraţia Prezidenţială, nu Guvernul, şi sigur, ca să poţi emite judecăţi, trebuie să ai date fără echivoc în astfel de situaţii. Ori, în afară de ceea ce a apărut în spaţiul public, nu am alte date. Aş face câteva comentarii. În primul rând, consider că fiecare om răspunde pentru ceea ce face. Şi din punctul ăsta de vedere, cu cât se clarifică ce s-a întâmplat în ’89, ce fel de implicare a fost sau nu, cu atât lucrurile sunt mai clare din punctul acesta de vedere, ca să existe date fără echivoc”, a declarat Ilie Bolojan.

Ce este SPP și de ce funcția lui Pahonțu este importantă

Serviciul de Protecție și Pază este instituția care asigură protecția demnitarilor români și a altor persoane pentru care există o nevoie de protecție, precum și paza unor obiective importante. SPP este diferit de serviciile de informații precum SRI sau SIE. Principala sa misiune este protecția fizică și securitatea persoanelor și obiectivelor aflate în responsabilitatea sa. Serviciul este condus de un director. Iar acesta este numit de președintele României, la propunerea CSAT, potrivit regulilor care guvernează instituția.

Lucian Pahonțu ocupă funcția de director al SPP din anul 2005. Ceea ce înseamnă că se află la conducerea instituției de aproximativ 21 de ani. Perioada este neobișnuit de lungă pentru o funcție atât de importantă. Iar durata mandatului său a revenit în centrul dezbaterii publice.

De ce vorbește Bolojan despre limitarea mandatelor

În opinia lui Ilie Bolojan, democrațiile folosesc mecanisme instituționale pentru a împiedica acumularea excesivă de putere într-o singură funcție. Unul dintre aceste mecanisme este limitarea duratei mandatelor.

„În ceea ce priveşte aspectele care ţin de influenţa, nu ştiu, serviciilor în zona economică sau politică, lucrurile nu se rezolvă întotdeauna printr-o persoană sau alta. Statele democratice au practici instituţionale prin care rezolvă şi limitează posibile interferenţe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate poziţiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem şi în România o parte din mandate sunt limitate. Sunt diferite mecanisme de control şi de limitare pe care nu avem altceva de făcut decât să le preluăm din statele democratice şi să le punem în legislaţia noastră, în aşa fel încât să nu avem aceste discuţii legate de influenţe şi de zone care nasc în permanenţă discuţii”, a explicat premierul interimar.

Întrebat direct dacă ar susține limitarea mandatelor pentru șefii serviciilor, premierul a răspuns afirmativ. „Da, e o perioadă lungă într-adevăr, dar v-am spus: asta se face instituţional, iar cei care au răspundere în această zonă pot să o facă. În ceea ce mă priveşte, voi susţine în plan parlamentar toate măsurile în această direcţie, în aşa fel încât să eliminăm această discuţie din spaţiul public şi toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”, a punctat Ilie Bolojan

Ce arată investigațiile despre Pahonțu

Investigațiile jurnalistice publicate de Recorder și Snoop au readus în atenție trecutul lui Lucian Pahonțu. Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unor documente și mărturii, că Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în timpul Revoluției din decembrie 1989 și că ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității.

Informațiile au generat reacții politice. Au ridicat întrebări legate de oportunitatea menținerii sale în funcție după mai bine de două decenii. Președintele Nicușor Dan a avut deja o reacție pe acest subiect. El a respins ideea că Lucian Pahonțu s-ar afla în situația unei persoane despre care s-ar fi stabilit că a participat la acțiuni represive în timpul Revoluției sau al mineriadelor. „Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul”, a declarat Nicușor Dan.