ÎCCJ cere explicații după întâlnirea dintre șefa CCR și Ilie Bolojan. Premierul interimar reacționează: „Se încearcă să se facă din ţânţar armăsar”

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat un comunicat oficial pe 17 august 2026. Reprezentanții instituției prezintă o poziție fermă referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan, desfășurată vineri la Senat. Instanța supremă avertizează că imparțialitatea Curții Constituționale rămâne esențială pentru credibilitatea oricărei decizii viitoare, mai ales într-un dosar care implică direct persoana premierului.

Ce cere acum Înalta Curte

Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un comunicat oficial „privind necesitatea garantării imparțialității Curții Constituționale în soluționarea conflictului dintre Guvern și puterea judecătorească”. Potrivit documentului, explicațiile oferite până acum despre întrevederea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan „nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia”. Ele nici nu înlătură îngrijorările legitime apărute în spațiul public.

Instanța supremă subliniază gravitatea instituțională aparte a situației. Se are în vedere că CCR este chemată să soluționeze un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de premierul Ilie Bolojan. Simina Tănăsescu participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător. „Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți”, se arată în comunicat.

Ilie Bolojan reacționează

Prim-ministrul interimar Ilie Bolojan a reacționat luni, 17 august. El a acuzat deschis exagerarea în interpretările a acestei întâlniri. „Vedeţi, de multe ori, se încearcă să se facă din ţânţar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta, în care se încearcă această schemă”, a spus Ilie Bolojan.

El a înceract chiar să ofere un pretext al întâlnirii. Ilie Boloja a afirmat că „atunci când ocupi o funcţie publică, în mod evident ai întâlniri cu reprezentanţi de instituţii, companii, în aşa fel încât să rezolvi problemele”.

„Atunci când eram primar în Oradea şi se reabilita sediul Curţii de Apel Oradea, cineva trebuia să meargă să susţină (…) proiectul, cineva trebuia să rezolve problemele de racorduri la utilităţi, să se lucreze în paralel şi atunci sigur că am avut întâlniri cu cei care conduceau Curtea de Apel Oradea pentru a rezolva problemele instituţionale, dar asta nu înseamnă că am rezolvat cauzele care erau pe rol (…). Aşa este şi în astfel de cazuri şi mai mult de atât nu are rost să vă spun”, a adăugat premierul interimar.

Caracterul echivoc al conduitei șefei CCR

Înalta Curte transmite prin comunicat că „caracterul echivoc al conduitei președintei Curții Constituționale, prin aparența de apropiere pe care este susceptibilă să o creeze față de una dintre părțile implicate, este de natură să slăbească încrederea publică”.

Comunicatul atrage atenția, în mod specific, asupra circumstanțelor în care s-a desfășurat întrevederea dintre Simina Tănăsescu și Bolojan. Întâlnirea „nu a avut loc la sediul niciuneia dintre instituțiile reprezentate de cei doi participanți și, potrivit informațiilor disponibile public, nu a fost anunțată în prealabil”. Instanța consideră situația suficient de gravă pentru a justifica cererea de clarificări imediate.

Înalta Curte subliniază, totodată, un principiu fundamental de funcționare a statului de drept: „Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional”.

Potrivit instanței, autoritatea unei decizii constituționale nu se întemeiază doar pe caracterul obligatoriu al acesteia. Se face și pe încrederea publică fermă că a fost adoptată la adăpost de orice influență. Chiar ferită de aparența rezonabilă a unei influențe.

„Consecințe instituționale pe măsura gravității”

„O asemenea situație nu poate rămâne neclarificată și nici fără consecințe instituționale pe măsura gravității sale”, se mai notează în comunicat. Instanța susține că responsabilitatea funcției impune asumarea consecințelor necesare. Mai ales atunci când conduita celui aflat în fruntea unei jurisdicții constituționale generează îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitatea Curții Constituționale.

Scopul declarat al acestei poziții ferme este ca, asupra credibilității viitoarelor decizii ale Curții, „să nu planeze nicio suspiciune rezonabilă de influență sau de lipsă de imparțialitate”.

Consiliul Superior al Magistraturii s-a alăturat cererilor de clarificare publică. CSM a susținut că, în astfel de situații, „răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”. Este o atitudine suplimentară la presiunea venită din interiorul sistemului judiciar românesc.

Ce a răspuns Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a transmis, duminică, un comunicat de presă. Documentul a venit după ce în spațiul public au fost cerute clarificări despre întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și premierul interimar Ilie Bolojan. Întrevederea s-a desfășurat vineri la Senat. Șefa CCR nu a negat întâlnirea cu prim-ministrul. Ea a precizat, potrivit comunicatului instituției, că discuțiile cu reprezentanți ai autorității executive au ca „obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției”.

CCR a respins, în același comunicat, speculațiile potrivit cărora în cadrul întrevederii ar fi fost discutată sesizarea de neconstituționalitate depusă de USR și PNL la Legea ANI. Este un dosar aflat, la rândul lui, sub atenția publică. Asta alături de conflictul juridic constituțional declanșat chiar de Ilie Bolojan, în calitate de premier interimar.