Grila de salarizare pentru demnitari face parte din proiectul noii legi a salarizării. Potrivit ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, aceasta nu a fost stabilită de minister.
Grila a fost convenită de liderii grupurilor parlamentare ale partidelor care au semnat acordul politic. Ulterior, documentul a ajuns la Ministerul Muncii printr-un e-mail transmis de Camera Deputaților. Pîslaru spune că specialiștii ministerului au analizat propunerea. La verificări au participat și experți ai Băncii Mondiale.
Grila a fost transmisă Ministerului Muncii
Dragoș Pîslaru a vorbit vineri, 14 august, despre modul în care a fost stabilită grila pentru demnitari. Potrivit ministrului în briefingul de presă susținut de către acesta, documentul a ajuns la minister după un acord între liderii grupurilor parlamentare.
„Am primit un e-mail de la Camera Deputaților în care mi s-a comunicat că liderii de grupuri politice semnatare ale acordului au convenit asupra grilei de demnitari. Prin urmare, grila de demnitari este propunerea celor patru partide. (…) Mi-au transmis o grilă de demnitari care a fost analizată cu experții Băncii Mondiale. O anumită zonă a fost considerată de oportunitate pentru încadrarea de la unu la opt, altă zonă avea anumite inechități și n-am putut să le acceptăm tehnic”, a explicat Pîslaru.
De ce a acceptat Guvernul propunerea
Pîslaru a explicat și de ce Guvernul a acceptat varianta transmisă de partide. Executivul condus de Ilie Bolojan este interimar. Din acest motiv, ministrul spune că Guvernul nu are aceeași capacitate de a propune politici noi.
„Guvernul Bolojan are secretariat tehnic în care pregătește pentru liderii grupurilor politice un proiect”, a afirmat ministrul Muncii. În acest context, ministerul are un rol tehnic în elaborarea proiectului.
Diferență de 7,5 miliarde de lei între variante
Discuția despre grila demnitarilor face parte dintr-o dezbatere mai largă privind noua lege a salarizării. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, la Ministerul Muncii exista deja un proiect înainte de preluarea mandatului său. Varianta respectivă avea un impact bugetar de 15,5 miliarde de lei. Documentul fusese predat de fostul ministru al Muncii, Florin Manole.
Ulterior, partidele au convenit o altă variantă. Aceasta a fost prezentată public cu un impact bugetar de aproximativ 8 miliarde de lei. Între cele două valori există o diferență de 7,5 miliarde de lei. Ministrul susține că cele două proiecte nu trebuie comparate ca și cum ar fi fost două variante concurente ale aceleiași soluții.
„Am plecat de la o muncă care era deja în minister, deşi se zice în spațiul public că lucrurile stau diferit şi că ar fi fost diferenţe de versiuni. Versiunea pe care am primit-o la predare-primire era o versiune de 15,5 miliarde sub semnătura domnului ministru Manole, în timp ce acordul politic a fost să prezentăm în spațiul public o versiune de 8 miliarde. Prin urmare, orice fel de comparație, în care se compară un proiect de 15,5 miliarde cu un proiect de opt miliarde şi se zice ce bun era proiectul de 15,5 faţă de ăla de opt, este nu numai calomnioasă şi încercând să sugereze ceva, ci complet mincinoasă”, a declarat ministrul interimar al Muncii.
Ce spune ministrul despre cele două proiecte
Diferența dintre sumele prevăzute în cele două variante este una importantă pentru bugetul de stat. Noua lege a salarizării trebuie să stabilească nivelurile de remunerare din sectorul public. În același timp, proiectul trebuie să țină cont de impactul financiar asupra bugetului.
În cazul grilei pentru demnitari, decizia politică a venit de la partidele semnatare ale acordului. Ministerul a avut rolul de a analiza tehnic propunerea. Pîslaru susține că experții au identificat și corectat elementele pe care nu le puteau accepta din punct de vedere tehnic. Valoarea finală a impactului bugetar este, în prezent, legată de varianta de aproximativ 8 miliarde de lei prezentată în urma acordului politic.