191 de acte de sabotaj și o nouă listă neagră. Europa, teatrul de operațiuni al războiului secret al Rusiei

Kremlinul ucide dincolo de granițe, spune Independent news, menționând 191 de acte de sabotaj și o listă neagră a Rusiei, extinsă. Șefi ai serviciilor secrete occidentale confirmă o escaladare sistematică după 2022. Activiștii ruși din exil și cetățenii europeni care sprijină Ucraina au devenit ținte la fel de legitime ca foștii spioni.

Este dat exemplul lui Vladimir Valeryevich Osechkin, activistul pentru drepturile omului de origine rusă care operează site-ul anticorupție Gulagu.net din Paris. Acolo s-a refugiat în 2015.

Când Vladimir Osechkin vrea să-și ducă copiii la școală sau să meargă la supermarket, sună mai întâi la poliție. Activistul rus trăiește sub protecție permanentă din 2022, după ce autoritățile franceze au stabilit că Rusia încearcă să-l elimine fizic. Cu câțiva ani înainte, spune că a văzut un punct roșu apărând pe peretele casei sale. El l-a interpretat drept cursorul laser al unei arme îndreptate spre el.

În aprilie 2025, un grup de bărbați din Dagestan a supravegheat ore în șir locuința sa din Biarritz, fotografiind și filmând zona. Documentele judiciare consultate de Associated Press descriu operațiunea drept pregătitoare unui asasinat. Unul dintre cei patru bărbați avusese condamnări penale multiple. Altul declarase că fugise din Rusia tocmai pentru a evita frontul din Ucraina.

Cazul lui Osechkin nu pare a fi un accident. Este mai degrabă un șablon.

Vladimir Valeryevich Osechkin, inamicul Rusiei

Vladimir Valeryevich Osechkin s-a născut pe 14 iunie 1981 la Samara, Rusia. Fost deținut care a suferit personal tortură în timpul încarcerării, Osechkin a lansat Gulagu.net imediat după eliberarea din închisoare în 2011, creând o platformă prin care deținuții și foștii deținuți puteau raporta abuzuri și solicita justiție.

Organizația sa s-a specializat în apărarea drepturilor deținuților din sistemul penitenciar rus și în colectarea de probe privind acțiunile ilegale ale Serviciului Federal de Executare a Pedepselor (FSIN).

Momentul care i-a adus notorietate internațională a venit în octombrie 2021, când Gulagu.net a publicat peste 40 de gigabyți de dovezi video, foto și documente care atestau utilizarea sistematică a torturii în închisorile rusești. Materiale fuseseră obținute de denunțătorul Serghei Saveliev, care copiase în secret sute de înregistrări dintr-o rețea internă a unui spital-penitenciar din Saratov.

O acțiune cu consecințe

Ca urmare directă a acestor dezvăluiri, 18 angajați ai penitenciarelor din regiunea Saratov au fost concediați și au fost deschise cinci dosare penale în urma anchetelor interne. Osechkin a fost și printre primii care au dezvăluit că armata rusă recruta deținuți pentru a lupta în Ucraina, iar Gulagu.net l-a ajutat pe parașutistul fugar Pavel Filatiev să ajungă în Franța în 2022.

În noiembrie 2021, autoritățile ruse l-au inclus pe lista persoanelor urmărite la nivel național, la doar două zile după publicarea unui nou lot de înregistrări cu tortură. Prețul activismului său a crescut continuu. În octombrie 2025, poliția franceză a arestat patru bărbați care comploteau asasinarea sa. Osechkin s-a identificat public drept ținta operațiunii, după ce autoritățile i-au prezentat dovezi video ale supravegherii casei sale din Biarritz. Astăzi trăiește sub protecție permanentă, într-un exil care nu i-a tăiat vocea, ci i-a amplificat-o.

Harta asasinatelor: de la Biarritz la Vilnius, de la Berlin la Varșovia

Campania rusă se întinde pe cel puțin cinci state europene, cu modele operaționale diferite, dar cu un singur autor: serviciile de informații militare ruse.

În Lituania, Ruslan Gabbasov, activist pentru independența regiunii Bașkortostan, a descoperit în februarie 2025 un dispozitiv de urmărire ascuns sub mașina sa. Poliția i-a cerut să lase dispozitivul la locul lui, a urmărit urmăritorii și, câteva săptămâni mai târziu, i-a transmis un mesaj scurt: „Ieri, un ucigaș a fost reținut lângă casa ta. Te aștepta cu un pistol. Era pregătit să rămână toată noaptea.”

Gabbasov se afla la o celebrare a independenței lituaniene față de URSS, împreună cu soția și fiul său de cinci ani.

În același dosar lituanian, Valdas Bartkevičius, care strânge fonduri pentru Ucraina, a aflat că exista un plan să fie ucis printr-o bombă plasată în cutia sa poștală. Procurorii au pus sub acuzare 13 persoane din cel puțin șapte țări, toți acționând, conform anchetei, la ordinul direct al informațiilor militare ruse.

În Germania, autoritățile au dejucat două comploturi: unul vizând directorul executiv al unei companii care furnizează armament Ucrainei, altul împotriva unui ofițer militar ucrainean aflat pe teritoriu german.

În Polonia, un bărbat a fost arestat în 2024 pentru implicare într-un plan de asasinare a lui Volodymyr Zelenski.

În Spania, un pilot de elicopter rus care dezertase a fost ucis, cu operativii ruși drept principali suspecți.

Soluția Kremlinului după Salisbury e externalizarea crimei

După otrăvirea fostului spion Serghei Skripal cu agent neurotoxic la Salisbury, în 2018, Occidentul a expulzat sute de diplomați ruși, inclusiv ofițeri de informații sub acoperire. Moscova a găsit soluția: externalizarea operațiunilor.

În locul ofițerilor proprii, serviciile ruse recrutează acum persoane cu biografii criminale, cu vulnerabilități financiare sau aflate sub presiune directă. Sunt mercenarii funcționali, care execută fără a compromite acoperiri diplomatice.

Aceeași rețea de interpuși documentată în cele 191 de acte de sabotaj, incendii și operațiuni de destabilizare din Europa post-2022 este acum folosită pentru asasinate vizate. „Există o autorizație politică”, a declarat un înalt oficial european de informații pentru Associated Press.

Moartea socială sau moartea reală. Kremlinul acceptă ambele variante

Toate cele trei victime potențiale au refuzat să „dispară”, adică să-și schimbe identitatea și să renunțe la activism. Și tocmai aceasta este miza strategică a campaniei. Chiar dacă ucigașul este prins, victima poate fi redusă la tăcere prin frică sau epuizarea resurselor de protecție.

„Ce diferență face pentru ei? Mă pot ucide sau mă pot ascunde de toată lumea și pot înceta activitatea politică. Exact asta vor ei”, a spus Gabbasov.

Bartkevičius a formulat mai concis: dispariția ar însemna „moarte socială”.

Cine mai este inamic al Kremlinului în 2026

Înainte de 2022, modelul clasic viza defectorii militari și foștii ofițeri de informații. Skripal este arhetipul: un om care trădase statul și deținea secrete.

Modelul post-2022 este mai larg și mai politic. Osechkin a fondat un grup de drepturi pentru deținuți. Gabbasov militează pentru autonomia unei regiuni rusești. Bartkevičius strânge bani pentru armata ucraineană. Niciunul nu este un spion dezertor, toți sunt ținte. Logica este coerentă cu strategia mai largă a Kremlinului: să demonstreze că sprijinul pentru Ucraina, indiferent de forma sa, are un preț personal real și imediat. Și în această privință, acțiunile Rusiei sunt punerea în aplicare a declarațiilor și obiectivelor asumate.