Europa investește masiv în inteligența artificială. România pregătește două proiecte strategice pentru a intra în cursa AI

Comisia Europeană a inițiat oficial procedura de selecție pentru șapte consorții industriale care vor construi așa-numitele „gigafabrici” de inteligență artificială. Proiectul pune în aplicare o promisiune făcută anul trecut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul unui summit dedicat inteligenței artificiale. Scopul acestei inițiative este de a ajuta Europa să reducă decalajul față de principalii competitori din cursa globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

Centre uriașe pentru antrenarea modelelor AI

Companiile care dezvoltă inteligență artificială au nevoie de o putere de calcul uriașă pentru a antrena modele avansate. Această alimentează eforturile de construire a unor centre de date specializate.

Obiectivul Uniunii Europene este să sprijine construirea a patru centre de date de dimensiuni mai mici. Fiecare va fi echipat cu un număr între 25.000 și 75.000 de cipuri specializate pentru AI. De asemenea, se dorește construirea și a trei centre de dimensiuni foarte mari, fiecare alimentat de între 40.000 și 100.000 de astfel de cipuri, conform Politico.

Comisia Europeană va selecta proiectele câștigătoare până la începutul anului viitor. Ulterior, companiile vor avea la dispoziție 18 luni pentru construirea acestora.

Finanțare de până la două miliarde de euro pentru fiecare proiect

Consorțiile care vor construi centrele de dimensiuni mai mici pot primi până la un miliard de euro din fonduri publice. În același timp, proiectele mari pot beneficia de finanțări de până la două miliarde de euro.

Uniunea Europeană a pus la punct „cel mai mare parteneriat public-privat” pentru asigurarea finanțării, conform unui înalt oficial al Comisiei Europene în cadrul unei conferințe de presă.

Până în prezent, Comisia a alocat un miliard de euro. Instituția estimează că alte patru miliarde de euro vor fi disponibile prin viitorul buget multianual al UE. Chiar și așa, această sumă rămâne incertă din cauza negocierilor aflate încă în desfășurare. Finanțarea publică nu va putea depăși 35% din valoarea totală a investiției. Potrivit Comisiei, împreună cu investițiile private, valoarea totală a programului ar putea ajunge la 30 de miliarde de euro.

Îngrijorări privind cererea și dependența de tehnologia americană

Eurodeputați și unii reprezentanți ai industriei au ridicat semne de întrebare cu privire la acest plan. O întrebare a vizat și cererea din partea companiilor de inteligență artificială pentru puterea de calcul oferită de noile centre de date. De asemenea, au fost exprimate îngrijorări că proiectele ar putea menține dependența Europei de tehnologia străină, în condițiile în care cipurile avansate necesare acestor sisteme sunt produse în prezent exclusiv de companii americane.

Oficialul Comisiei a respins aceste critici. El a spus că infrastructura existentă este deja „saturată din punctul de vedere al cererii”. Acesta a recunoscut că furnizori americani de cipuri AI, precum NVIDIA, sunt „omniprezenți”. Însă a precizat că și alți furnizori ar putea contribui la următoarea etapă de modernizare a acestor facilități.

Ce țări susțin proiectele

Pentru a obține sprijin financiar, fiecare consorțiu trebuie să beneficieze de susținerea a cel puțin unui guvern național. Germania, Grecia, Portugalia, Italia și Spania susțin proiectele pentru construirea centrelor de date de mari dimensiuni.

În același timp, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța și Polonia concurează pentru găzduirea centrelor de dimensiuni mai mici. Proiectele ar putea întâmpina opoziție la nivel local, pe fondul preocupărilor privind consumul tot mai mare de energie electrică și apă asociat centrelor de date, în contextul expansiunii globale a inteligenței artificiale.

„Solicităm ofertanților să documenteze modul în care vor implementa această tehnologie într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere energetic.”, a declarat oficialul Comisiei Europene.

România are planuri mari în domeniul inteligenței artificiale

România nu se numără printre țările care susțin construirea acestor proiecte europene. Cu toate acestea, încearcă să își consolideze rolul în dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială prin două proiecte strategice. Un prim proiect este RO AI Factory. Aceasta va fi prima fabrică românească de inteligență artificială. Ea va avea locația în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică din București.

Adrian-Victor Vevera, directorul general al institutului, a spus că proiectul va fi complet funcțional chiar din prima parte a anului viitor.

„Începând de anul acesta, România are un proiect european pe hartă: prima fabrică de inteligenţă artificială RO AI Factory”, a transmis Adrian-Victor Vevera. Directorul general a făcut anunțul în cadrul evenimentului Bucharest Leaders Summit: United for a Better World.

Directorul ICI a explicat că proiectul este realizat în colaborare cu un consorțiu din care fac parte Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Institutul de Inteligență Artificială din Cluj și Institutul de Bioresurse.

El a subliniat că ICI a început deja construirea ecosistemului RO AI Factory. Acesta este un proiect ce vine în sprijinirea dezvoltării inteligenței artificiale în România. Totodată, oficialul a lansat un apel către companiile din mediul privat, universități, institute de cercetare și instituțiile publice. Ele ar trebui să se implice în proiect și să contribuie la dezvoltarea lui.

România va căpătă un nume în domeniul inteligenței artificiale

Pe lângă acest proiect, în România se va construi și o gigafabrică AI pentru regiunea Mării Negrii: Black Sea AI Gigafactory Romania. Proiectul este coordonat de Ministerul Energiei, Ministerul Finanțelor și Autoritatea pentru Digitalizarea României. Instituțiile au lansat procedura de selecție a consorțiului ce va construi viitoarea gigafabrică de inteligență artificială. Investiția va fi susținută în principal din fonduri private. Aici, statul va avea rolul de facilitator. Autoritățile spun că vor analiza, într-o etapă ulterioară, și eventuale forme de sprijin, cu respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat.

În prima fază, proiectul prevede instalarea a aproximativ 20.000 de procesoare grafice. Există o posibilitate de extindere până la 100.000, în funcție de cererea din piață. Totodată, va fi dezvoltată o infrastructură energetică ce ar putea depăși o capacitate de 1 GW.

Zona Cernavodă–Constanța este văzută drept principala opțiune datorită accesului la energie și infrastructură. Amplasamentul final nu a fost încă decis, iar consorțiile participante pot veni cu alte propuneri. În această etapă, Guvernul precizează că nu oferă garanții privind prețuri preferențiale la energie, contracte cu producătorii de electricitate sau finanțare directă, urmând ca aceste aspecte să fie analizate pe măsură ce proiectul va avansa.