Europa accelerează inovația pentru viitoarea generație de leguminoase

Dependența Europei de importurile de proteină vegetală rămâne ridicată, în condițiile în care continentul aduce anual aproximativ 19 milioane de tone din exterior. Deși performează excelent la culturi precum grâul și porumbul, agricultura europeană a neglijat tocmai leguminoasele care ar putea reduce această vulnerabilitate.

În prezent, culturi precum soia, mazărea, lintea, lupinul sau fasolea ocupă doar 2–3% din suprafața arabilă, mult sub nivelul de aproximativ 6% înregistrat în urmă cu câteva decenii. Cauza nu este una agronomică, ci ține de lipsa investițiilor consistente în ameliorarea genetică.

Un proiect european pentru relansarea leguminoaselor

Pentru a corecta acest dezechilibru, un consorțiu format din 34 de parteneri din 15 țări a lansat proiectul Legume Generation, finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene. Inițiativa beneficiază și de sprijin din partea Marii Britanii, Elveției și Noii Zeelande.

Proiectul își propune să accelereze dezvoltarea unor soiuri mai productive și mai adaptate condițiilor europene, printr-o colaborare directă între cercetători și amelioratori.

De ce au fost neglijate aceste culturi

În ciuda potențialului agricol, leguminoasele au rămas în urmă din motive economice. Spre deosebire de cereale, acestea pot fi reproduse ușor la nivel de fermă, fără costuri suplimentare pentru semințe. Astfel, investițiile private în dezvoltarea de noi soiuri sunt mai greu de recuperat.

Rezultatul este un decalaj tot mai mare de productivitate față de culturile dominante. Un exemplu relevant vine din Franța, unde avantajul economic al grâului față de mazăre s-a dublat în ultimele decenii, influențând deciziile fermierilor.

Cum funcționează proiectul

Structura proiectului este organizată în jurul nevoilor practice ale agricultorilor și amelioratorilor. Au fost create șase comunități de inovare, dedicate principalelor culturi: soia, mazăre, linte, lupin, fasole și trifoi.

În total, sunt implicate: 32 de programe de ameliorare și 43 de programe de pre-ameliorare.

Acestea sunt susținute de cercetări avansate în genetică și genomică, utilizând metode moderne precum selecția genomică, fenotiparea de precizie și analiza datelor la scară largă.

Impactul asupra agriculturii din România

Pentru România, proiectul are implicații directe. Deși este un important producător de cereale, țara rămâne dependentă de importurile de proteină vegetală, în special soia procesată din America de Sud.

Soia este deja cultivată pe scară tot mai largă, în special datorită capacității de a fixa azotul din atmosferă și de a reduce costurile cu îngrășămintele. Cu toate acestea, productivitatea rămâne limitată de lipsa unor soiuri adaptate condițiilor locale.

În cazul altor culturi, precum mazărea sau lintea, suprafețele sunt reduse, deși există zone din țară unde acestea ar putea performa bine. Principalul obstacol rămâne lipsa unor soiuri competitive.

Rolul trifoiului și al zootehniei

Trifoiul are o importanță aparte pentru sectorul zootehnic, fiind una dintre cele mai eficiente surse de proteină vegetală pentru furaje. Programele din cadrul consorțiului vizează dezvoltarea unor soiuri mai rezistente la secetă și mai productive, ceea ce ar putea reduce costurile de producție în fermele de animale.

Rezultate pe termen mediu

Efectele proiectului nu vor fi imediate, deoarece ameliorarea genetică este un proces de durată, care poate ajunge la 10 ani. Primele rezultate concrete sunt așteptate în perioada 2030–2035, în contextul noilor politici agricole europene.

Viitoarele soiuri vor fi testate în condiții reale, în mai multe regiuni europene, inclusiv în zone cu climat similar celui din România.

O schimbare strategică pentru Europa

Dependenta de importurile de proteină vegetală este considerată o vulnerabilitate strategică pentru Europa. În acest context, accentul se mută de la importuri către creșterea producției interne.

Proiecte precum Legume Generation sunt văzute ca investiții pe termen lung, menite să reducă această dependență și să sprijine o agricultură mai sustenabilă.

Concluzie

Pentru fermierii români, direcția este clară: dezvoltarea unor soiuri mai performante ar putea face culturile de leguminoase mai competitive și mai profitabile. Deși rezultatele vor apărea în timp, investițiile actuale conturează deja viitorul agriculturii europene.

Sursa: AgroTv