Investițiile în inteligența artificială cresc într-un ritm fără precedent, iar tot mai multe companii văd această tehnologie ca pe o soluție pentru reducerea costurilor și creșterea productivității. În același timp, modelele AI devin tot mai performante. Astfel, apare tot mai des o întrebare în rândul angajaților: vor putea aceste sisteme să înlocuiască oamenii?
Răspunsul nu este unul simplu. Specialiștii spun că unele locuri de muncă ar putea fi automatizate aproape complet. Altele vor fi transformate, iar angajații vor ajunge să lucreze alături de instrumente bazate pe inteligență artificială.
În mediul de afaceri se vorbește tot mai des despre „agenții AI”, programe capabile să îndeplinească în mod autonom diferite sarcini. Unele dintre acestea necesitau, până nu demult, personal calificat. Marile companii investesc deja miliarde de dolari în astfel de tehnologii. Totodată, investitorii încearcă să afle dacă unele posturi mai trebuie ocupate de oameni sau pot fi preluate de sisteme virtuale.
Potrivit BBC, economiști laureați ai Premiului Nobel avertizează că lumea trebuie să acționeze din timp. Scopul este ca inteligența artificială să contribuie la creșterea nivelului de trai, fără să ducă la înlocuirea pe scară largă a locurilor de muncă. În același timp, companii din Londra spun că întâmpină deja dificultăți în găsirea competențelor necesare. Aceste probleme apar pe măsură ce AI începe să schimbe cerințele de pe piața muncii.
Ce profesii sunt cele mai expuse
Primele efecte sunt vizibile în domeniile în care activitatea presupune analizarea informațiilor, redactarea documentelor sau dezvoltarea de software. Sunt sectoarele în care o parte dintre sarcinile repetitive poate fi preluată mai ușor de modelele de inteligență artificială.
Printre profesiile considerate cele mai expuse se numără dezvoltatorii software, angajații din serviciile de relații cu clienții, analiștii financiari și personalul din domeniul juridic. Pe listă se află și o parte dintre profesioniștii din industriile creative. În schimb, sănătatea, îngrijirea copiilor și serviciile de înfrumusețare sunt considerate, cel puțin deocamdată, mult mai greu de înlocuit prin inteligență artificială.
Inteligența artificială poate realiza sarcini tot mai complexe
Evoluția modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) este unul dintre principalele motive de îngrijorare pentru piața muncii. Capacitățile acestor sisteme au crescut rapid, iar diferențele față de primele generații sunt tot mai evidente.
În urmă cu aproximativ trei ani, aceste modele puteau îndeplini în mod fiabil doar activități pe care un om le-ar fi finalizat în câteva secunde sau minute. Astăzi, ele sunt capabile să execute sarcini mult mai complexe. Unele dintre acestea ar necesita aproximativ o oră de lucru pentru un specialist.
În dezvoltarea software, de exemplu, anumite modele pot identifica probleme într-un contract de criptomonede și își pot optimiza propriul cod. Pentru un programator, aceleași activități ar necesita câteva ore de muncă.
Specialiștii estimează că următoarea generație de modele ar putea deveni și mai autonomă în dezvoltarea propriilor sisteme. Deși exemplele provin din industria software, tendințe similare apar și în analiza financiară. Ele se observă și în activitatea juridică de bază, dar și în unele profesii de nivel de intrare din industriile creative.
Primele efecte asupra pieței muncii
Cele mai ample cercetări privind impactul inteligenței artificiale asupra ocupării forței de muncă provin din Statele Unite. Acestea urmăresc evoluția pieței pe o perioadă de patru ani. În același timp, încearcă să identifice primele schimbări produse după apariția modelelor AI moderne.
Un studiu realizat de Universitatea Stanford analizează date privind salariile și ocuparea forței de muncă. Rezultatele arată că, după popularizarea ChatGPT, ocuparea în rândul tinerilor cu vârste între 22 și 25 de ani a scăzut cu 2,7%.
În sectoarele considerate cele mai expuse inteligenței artificiale, precum finanțele, dezvoltarea software și industriile creative, reducerea ajunge la 12,8%. Autorii studiului spun că AI poate explica o parte dintre aceste schimbări. Totuși, alți economiști susțin că evoluția pieței muncii a fost influențată și de alți factori. Printre aceștia se numără creșterea ratelor dobânzilor.
Schimbări au fost observate și în numărul ofertelor de muncă publicate online după lansarea ChatGPT și a altor modele lingvistice.
O analiză realizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) compară evoluția ofertelor de angajare din sectoarele cele mai expuse AI. Printre acestea se numără telemarketingul și serviciile juridice. Comparația include și domenii precum construcțiile, serviciile de curățenie și pregătirea alimentelor, unde impactul este considerat mai redus.
Potrivit analizei, Regatul Unit s-a numărat printre țările cele mai afectate. Evoluția s-a produs într-o perioadă în care dobânzile erau stabile sau chiar în scădere. Aceasta a precedat majorarea contribuțiilor de asigurări sociale introdusă anul trecut. Totodată, ponderea ridicată a sectorului serviciilor face economia britanică mai vulnerabilă la schimbările produse de inteligența artificială.
Costurile rămân o limită pentru automatizare
Deși inteligența artificială devine tot mai performantă, utilizarea ei implică și costuri importante. Funcționarea modelelor este măsurată în „tokeni”, fragmente mici de text pe care sistemele AI le folosesc pentru a înțelege și genera limbaj. În medie, un token reprezintă aproximativ trei sferturi dintr-un cuvânt în limba engleză.
În 2026, utilizarea acestor modele a crescut spectaculos. Numărul de tokeni procesați a avansat mult mai rapid decât ritmul în care s-au redus costurile de utilizare. Pe fondul acestei evoluții, tot mai multe companii au început să integreze inteligența artificială în activitatea de zi cu zi.
Unele dintre cele mai mari companii din lume au introdus chiar și clasamente interne. Prin acestea, angajații sunt încurajați să folosească mai intens instrumentele bazate pe AI. Obiectivul este creșterea productivității. În multe cazuri, performanța este măsurată și în funcție de gradul de utilizare a acestor sisteme.
În ultimele luni au fost procesați trilioane și chiar mii de trilioane de tokeni. Cea mai mare parte a acestora a fost utilizată prin intermediul „agenților AI”, programe capabile să execute automat diferite sarcini. Evoluția arată cât de rapid au fost adoptate noile tehnologii în mediul de afaceri.
Totuși, extinderea utilizării AI a adus și o provocare importantă. Costurile au crescut atât de mult în unele companii, încât acestea au început să limiteze accesul angajaților la cele mai avansate modele. În anumite situații, folosirea continuă a agenților AI s-a dovedit mai scumpă decât se estima inițial.
Acest lucru arată că automatizarea are încă limite economice. În funcție de activitate, utilizarea unui agent AI poate ajunge să coste mai mult decât munca unui angajat. Din acest motiv, unii angajatori analizează cu mai multă atenție unde merită implementată această tehnologie.
Modelele mai ieftine ar putea schimba din nou piața
Un alt fenomen urmărit cu atenție de specialiști este orientarea tot mai multor companii către modele de inteligență artificială mai accesibile din punct de vedere financiar. Tot mai multe firme, inclusiv occidentale, aleg soluții dezvoltate pornind de la tehnologii chinezești puse gratuit la dispoziția pieței.
Costurile mai reduse fac aceste modele atractive pentru companiile care vor să adopte inteligența artificială fără investiții foarte mari. În același timp, concurența dintre dezvoltatori ar putea accelera răspândirea acestor tehnologii în tot mai multe domenii de activitate.
Specialiștii avertizează că această tendință ar putea modifica din nou ritmul în care sunt transformate locurile de muncă. Dacă modelele AI devin mai ieftine și mai ușor de implementat, tot mai multe companii ar putea decide să automatizeze activități. Până acum, acestea erau realizate exclusiv de angajați.
Deși există încă numeroase necunoscute privind amploarea acestor schimbări, datele disponibile arată că inteligența artificială începe deja să influențeze piața muncii. Unele profesii resimt efectele mai rapid decât altele. Ritmul transformărilor va depinde atât de evoluția tehnologiei, cât și de costurile necesare pentru utilizarea ei la scară largă.