Totodată, declarația evidențiază contribuția României la dezvoltarea unei diplomații culturale active.
Declarația a fost adoptată la București
Documentul a fost aprobat la finalul celui de-al XIV-lea Congres Mondial de Studii Siriace și al celei de-a XII-a Conferințe Internaționale de Studii Arabe Creștine. Evenimentele au fost organizate de Institutul Levant de Studii Avansate pentru Cultura Păcii și Academia Română. Acestea s-au desfășurat sub egida Parlamentului României. La reuniuni au participat aproximativ 400 de cercetători din 33 de țări. Ei au reprezentat 176 de universități și instituții academice din întreaga lume.
Apel pentru protejarea patrimoniului siriac
Semnatarii declarației subliniază importanța patrimoniului siriac și arab creștin. Manuscrisele, bibliotecile, bisericile, mănăstirile, icoanele și obiectele liturgice sunt considerate mărturii valoroase ale istoriei și culturii. Potrivit documentului, conservarea acestui patrimoniu sprijină dialogul intercultural. Ea contribuie și la promovarea libertății religioase și a păcii. Participanții cer comunității internaționale să extindă proiectele de documentare, digitalizare, restaurare și conservare. Multe dintre aceste monumente sunt amenințate de conflictele din Orientul Mijlociu.
România, recunoscută pentru diplomația culturală
„Declarația de la București” salută contribuția României la cercetarea patrimoniului creștin. Documentul evidențiază și rolul țării în dezvoltarea unei diplomații culturale active. Participanții apreciază implicarea României în promovarea dialogului dintre Orient și Occident.
Protejarea patrimoniului este o responsabilitate comună
Semnatarii afirmă că protecția patrimoniului cultural nu poate reveni doar câtorva state sau instituții. Ei solicită o cooperare internațională mai strânsă. De asemenea, cer dezvoltarea unor proiecte comune și schimbul de bune practici pentru conservarea patrimoniului siriac și arab creștin. Organizatorii consideră că „Declarația de la București” poate deveni un reper pentru diplomația culturală. În același timp, documentul promovează dialogul, toleranța și pacea între comunități și confesiuni.
