China Standards 2035 versus Efectul Bruxelles. Cine câștigă bătălia normativă în Africa?

Poți cuceri lumea în două feluri, cu bani sau cu reguli. China a înțeles de mult că primul fără al doilea nu durează. De aceea, prin strategia China Standards 2035 și prin „conectivitatea soft” a Inițiativei Centura și Drumul, Beijingul nu mai exportă doar oțel și fibră optică. China exportă specificații tehnice, interfețe și standarde care să facă infrastructura lumii să funcționeze pe un sistem de operare cu origine chineză.

Studiul lui Cernat și Preuss, publicat de Research gate, pune o întrebare incomodă și o testează cu date reale: această ambițioasă strategie normativă reușește? Câmpul de luptă ales este Africa, principalul recipient al proiectelor BRI. Răspunsul este unul pe care Bruxellesul îl poate citi cu satisfacție, dar nu cu autosuficiență.

Standardele, „lipiciul invizibil” al economiei globale

Standardele tehnice sunt, în expresia autorilor, „lipiciul invizibil” al economiei mondiale. Specificații documentate care determină interoperabilitatea, siguranța și eficiența a orice, de la rețelele de telecomunicații la căile ferate de mare viteză. Cine scrie standardele controlează cine poate opera pe piața globală și în ce condiții.

Organizațiile internaționale de standardizare, ITU, ISO și IEC, sunt forumurile unde această putere se negociază. Regulile OMC, prin Acordul TBT (Bariere Tehnice în Calea Comerțului), obligă membrii să notifice orice reglementare domestică care se abate de la standardele internaționale în vigoare. Tocmai aceste notificări formează corpusul empiric al studiului.

China Standards 2035, de la urmăritor la legislator

Timp de decenii, China a fost un „standard-taker”, un consumator pasiv de norme stabilite de alții. Această epocă a luat sfârșit. Prin strategia China Standards 2035, Beijingul urmărește sistematic să devină „rule-maker” în inteligență artificială, 5G și Internet of Things, folosind BRI ca mecanism de diseminare a standardelor proprii în țările partenere.

Cifrele sunt impresionante. În 2019, companiile chineze au depus la ITU 830 de specificații tehnice pentru comunicații prin cablu, mai mult decât Japonia, SUA și Coreea de Sud la un loc. Între 2020 și 2025, propunerile chineze la ISO și IEC au crescut cu aproximativ 20% anual. China a depășit toate economiile dezvoltate majore ca volum de notificări TBT în sectorul echipamentelor de telecomunicații: 29 de notificări față de 20 ale SUA, 12 ale Japoniei și doar 4 ale UE în ultimii 30 de ani.

Ipoteza difuziunii: adoptă Africa standardele chinezești?

Răspunsul studiului este categoric: nu. Și această concluzie este cu atât mai semnificativă cu cât Africa este tocmai terenul unde influența chineză fizică este cea mai vizibilă.

În sectorul echipamentelor de telecomunicații, analiza celor 195 de referințe la standarde din 27 de notificări africane arată că 54% sunt standarde internaționale (ISO/IEC), 34% africane regionale, 6% europene, 6% britanice și 1% nord-americane. Referințe la standarde chinezești: zero. Nicio notificare africană în acest sector nu citează o normă tehnică chineză, în ciuda volumului masiv de infrastructură ICT finanțată din China.

În sectorul materialelor de construcții, analiza celor 2.680 de referințe din 302 notificări africane arată 42,3% standarde africane proprii, 26,3% standarde europene EN, 20,3% internaționale, 10,6% britanice BS și 0,2% chinezești GB. Practic patru referințe la standarde chinezești, față de sute la standarde europene, în condițiile în care China finanțează și construiește fizic o parte semnificativă a infrastructurii africane.

De ce nu se transferă dominația fizică în dominanție normativă

Autorii identifică mai mulți factori care explică absența „Efectului Beijing” în legislația africană. În primul rând, e dependența instituțională istorică. Moștenirile juridice coloniale, sistemul francez, britanic, portughez, creează inerții normative puternice. Uganda, fostă colonie britanică, referențiază 13 standarde BS și 8 adoptări britanice ale normelor europene (BS EN) față de un singur standard regional african. În al doilea rând, logica de piață a Efectului Bruxelles rămâne intactă.

Companiile africane care vor să exporte global găsesc rațional să se alinieze la normele europene. Tanzania citează direct Directiva UE 90/384/EEC într-o notificare din 2024 privind betonul. În al treilea rând, imperativul interoperabilității în telecomunicații creează constrângeri structurale: nu poți funcționa pe rețeaua globală cu standarde care nu comunică cu ISO și IEC, indiferent de originea hardware-ului.

Limitele studiului și avertismentul strategic

Autorii sunt onești cu privire la ceea ce datele nu pot vedea. Baza TBT captează doar adoptarea downstream a standardelor deja agreate. Nu include procesul upstream din comitetele tehnice ale ITU, ISO și IEC, unde China devine din ce în ce mai prezentă și mai influentă.

Standardele de mâine se scriu astăzi în acele săli tehnice, iar acolo datele OMC sunt oarbe.

Două recomandări de politică pentru Europa

Studiul se încheie cu o avertizare strategică adresată Bruxellesului: a te baza pasiv pe Efectul Bruxelles nu mai este suficient.

Prima recomandare: UE trebuie să investească activ în diplomație de standardizare, asistență tehnică pentru țările africane, sprijinirea participării lor la comitetele ISO/IEC/ITU, parteneriate pentru construirea capacității instituționale.

A doua recomandare: îmbunătățirea transparenței sistemului TBT al OMC prin cerințe mai stricte de divulgare a referințelor normative și modernizarea platformei ePing.

„Concursul pentru standardele tehnice globale este, în ultimă instanță, un concurs pentru ecosisteme economice”, concluzionează autorii. „Efectul Bruxelles s-a dovedit remarcabil de durabil — dar are limitele sale. Menținerea lui necesită investiții susținute”.

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!