Este aproape miezul nopții, iar familia Ionescu încă nu s-a culcat. Mihai se uită la televizor, Ana strânge câteva lucruri prin bucătărie, iar fiica lor, Mara, stă în pat cu telefonul în mână. În bucătărie, frigiderul pornește din nou. Se aude scurt compresorul, apoi liniștea obișnuită a unei case care se pregătește de somn. Câteva minute mai târziu, se stinge totul.
Televizorul moare în mijlocul unei emisiuni. Routerul își pierde lumina. Frigiderul tace. În casă rămâne doar lumina telefonului Marei. Mihai se ridică și merge la tabloul electric. Ridică siguranța. Nimic. O mai verifică o dată, de parcă electricitatea s-ar putea răzgândi dacă îi mai dai o șansă.
— Nu e de la noi.
Ana se uită pe fereastră. Și la vecini este întuneric. Nu e încă nicio tragedie. Frigiderul poate sta câteva ore fără curent, telefoanele sunt încărcate, iar pana poate fi rezolvată înainte ca cineva să apuce să se îngrijoreze serios.
Dar dacă nu?! Trebuie să existe și o altă soluție.
De la dinam la stația de energie
Ideea de a produce electricitate prin mișcare este mult mai veche decât generatoarele pe care le vedem astăzi. În 1831, Michael Faraday a demonstrat fenomenul inducției electromagnetice și a construit primul generator electric funcțional. Folosind mișcarea unui magnet, a reușit să producă electricitate. Principiul descoperit atunci stă și astăzi la baza generării curentului.
În 1832, francezul Hippolyte Pixii a construit un dinam pornind de la principiul lui Faraday. Generatorul folosea o manivelă pentru a roti un magnet. De aici a început drumul către aparatele capabile să producă electricitate pentru utilizări practice și, mai târziu, industriale.
Generatoarele au devenit treptat mai puternice. Manivela a fost înlocuită de motoare, iar aparatele au ajuns să fie folosite în locuri în care era nevoie de electricitate fără să depindă de rețeaua publică.
Benzină, motorină și generatoare inverter
Generatoarele clasice pe benzină, motorină sau gaz folosesc un motor care pune în mișcare partea generatorului responsabilă de producerea electricității. Există modele portabile, potrivite pentru câteva aparate, dar și generatoare mult mai puternice, destinate caselor, firmelor sau clădirilor.
O categorie aparte este reprezentată de generatoarele inverter. Acestea sunt mai silențioase și pot oferi o alimentare mai stabilă pentru electronice sensibile. Sunt folosite inclusiv pentru laptopuri, televizoare sau alte aparate care nu se împacă întotdeauna bine cu variațiile de tensiune.
Pentru locuințe există și generatoare staționare. Acestea se montează permanent și pot porni automat atunci când detectează întreruperea alimentării. Sunt însă mai mari și necesită instalare corespunzătoare.
Curentul poate fi păstrat pentru mai târziu
Aici apare o idee diferită. În loc să produci electricitate exact în momentul în care se oprește rețeaua, poți să o stochezi dinainte.
Așa au apărut stațiile de energie portabile. Sunt baterii de capacitate mare, montate într-o unitate care poate avea prize obișnuite, porturi USB și alte tipuri de ieșiri. Stația se încarcă de la priză înainte de a fi folosită. Unele modele pot primi energie și de la panouri solare sau de la mașină.
Modelele moderne folosesc frecvent baterii LiFePO₄. Unele au funcție UPS, încărcare rapidă și posibilitatea de a adăuga baterii suplimentare. Există deja stații care depășesc 3 kWh și sisteme care pot ajunge la capacități mult mai mari prin extindere.
Diferența față de generatorul clasic este simplă: generatorul produce curent atunci când motorul funcționează, în timp ce stația de energie folosește electricitatea pe care a stocat-o anterior.
Iar ultima generație începe să semene tot mai mult cu un sistem de rezervă pentru casă. Poate alimenta mai multe aparate, poate primi energie din surse diferite, poate funcționa ca UPS și, pentru modelele mai puternice, poate fi extinsă cu baterii suplimentare.
Cât costă o stație de energie pentru acasă
Pentru o casă sau un apartament, o stație de energie portabilă nu trebuie să fie un aparat uriaș. Există modele compacte, care pot ține în funcțiune telefoane, routere, laptopuri, lumini sau alte aparate cu un consum redus. Prețurile pornesc de la câteva sute de lei și cresc odată cu capacitatea bateriei și puterea furnizată.
La Altex, EcoFlow TRAIL 200 DC costă 683,90 lei. Are o capacitate de 192 Wh și o putere de 200 W. Este una dintre variantele compacte ale gamei.
Tot la Altex poate fi găsit EcoFlow TRAIL 300 DC, la 829,90 lei. Stația are 288 Wh și poate livra până la 300 W. Este puțin mai puternică, dar rămâne ușor de mutat prin casă.
La evoMAG, Anker SOLIX C300X DC este listată la 1.132,99 lei. Modelul are 288 Wh și o putere de 300 W. Cântărește aproximativ 2,8 kilograme și măsoară aproximativ 16,4 × 16,1 × 24 de centimetri.
Jackery Explorer 300 Plus poate fi cumpărată de la RobotWorld cu 1.599 de lei. Are o capacitate de 288 Wh și o putere de 300 W. Greutatea este de aproximativ 3,75 kilograme.
La Anytools, BLUETTI EB3A costă 1.432 de lei. Bateria are 268 Wh, iar puterea de ieșire ajunge la 600 W. Poate alimenta și consumatori ceva mai pretențioși.
Pe magazinul oficial Jackery România, modelul Explorer 300D este listat la 1.011,76 lei. Are 288 Wh, o putere de 300 W și cântărește aproximativ 2,5 kilograme.
La Solar Flow, EcoFlow TRAIL 200 DC apare la 724,22 lei. Modelul are 192 Wh și o putere de 200 W.
O variantă ceva mai mare este Schneider PPS330-GR, disponibilă la evoMAG pentru 1.782,99 lei. Stația are o capacitate de 332 Wh. Oferă și mai multe tipuri de conexiuni, inclusiv prize Schuko și porturi USB.
Prețul îți spune cât costă stația. Capacitatea bateriei îți spune însă cât timp poate rămâne aprinsă lumina în casa când rețeaua se stinge.
Curent pentru lucrurile importante
La începutul unei pene de curent, nimeni nu se gândește la consumul în wați. Te uiți în jur și faci inventarul din ochi.
Telefonul trebuie să rămână încărcat. Routerul ar fi bine să meargă. O lampă trebuie să rămână aprinsă. Poate laptopul, dacă mai ai ceva de terminat. Apoi te uiți spre bucătărie. Frigiderul ar fi bine să continue să funcționeze. Centrala are nevoie de electricitate pentru automatizare și pompă, deși încălzirea se bazează pe gaz.
Și atunci începi să înțelegi ce înseamnă, de fapt, o stație de energie: nu este neapărat acolo ca să înlocuiască întreaga rețea electrică. Este acolo ca să îți permită să alegi ce nu vrei să se oprească.
Cum se încarcă o stație de energie
Curentul revine, iar stația nu trebuie să rămână cu bateria pe zero. O conectezi la priză și se încarcă din nou pentru următoarea întrerupere.
Unele modele pot fi alimentate și din mașină, printr-o conexiune dedicată. Pentru cine locuiește la casă, există și varianta panourilor solare. În cazul unei pene de curent prelungite, acestea pot deveni o sursă suplimentară de energie și pot reîncărca stația cât timp este lumină.
Timpul de încărcare diferă de la un model la altul. Stațiile compacte pot ajunge la un nivel ridicat al bateriei în câteva ore. Modelele mai mari pot avea nevoie de mai mult timp. Există și stații cu funcție UPS. Acestea pot rămâne conectate la priză și trec automat pe baterie atunci când alimentarea se oprește. Pentru un calculator sau alte echipamente care nu trebuie să se închidă brusc, funcția poate fi foarte utilă.
Un aparat pe care speri să nu-l folosești
Există lucruri pe care le cumperi fără să-ți dorești vreodată să le folosești. O lanternă, o trusă de prim-ajutor, o umbrelă uitată în mașină. Stau undeva la locul lor și își așteaptă momentul.
O stație de energie este puțin diferită. O încarci, o pui într-un colț și, dacă totul merge bine, aproape că uiți că există. Nu face zgomot, nu ocupă prea mult spațiu și nu-ți cere nimic. Pot trece luni întregi fără să te gândești la ea. Până într-o seară când se stinge lumina.
Dar, pentru că este portabilă, stația nu trebuie neaparat să rămână blocată în casă. Poate pleca împreună cu tine la un picnic, la pescuit sau într-un weekend la munte, acolo unde o priză nu se găsește chiar la tot pasul.