Bruxellesul insistă ca șase candidate balcanice să livreze reformele promise. Riscă să piardă sute de milioane din fondul european

Țările balcanice vizate sunt Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Sunt aceleași șase state cărora UE le-a alocat în 2024 un pachet financiar substanțial, condiționat de reforme concrete.

Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, intrat în vigoare în mai 2024, alocă un total de 6 miliarde de euro pentru perioada 2024–2027. Sunt 2 miliarde formă de granturi și 4 miliarde sub formă de împrumuturi concesionale. Plățile sunt condiționate de implementarea reformelor socio-economice și fundamentale asumate prin agendele proprii de reformă ale fiecărei țări.

Precondiții inițiale pentru țările balcanice candidate

Precondiția de bază este că beneficiarii să respecte mecanismele democratice efective — sistem parlamentar multipartid, alegeri libere și corecte, media pluralistă, justiție independentă și statul de drept.

Pentru Serbia și Kosovo există o precondiție specifică suplimentară. Este vorba despre angajarea constructivă în normalizarea relațiilor bilaterale, cu progrese măsurabile și rezultate tangibile. În cazul în care condițiile necesare nu sunt îndeplinite, Comisia va suspenda sau deduce suma corespunzătoare din plată.

Serbia, cazul cel mai sensibil

Cel mai grav caz în discuție rămâne Serbia. Potrivit Bloomberg, Marta Kos le va spune eurodeputaților că plățile către Serbia ar putea fi amânate din cauza îngrijorărilor legate de reformele judiciare adoptate în ianuarie, până la un aviz al Comisiei de la Veneția. Reformele au fost criticate de opoziție, care susține că urmăresc să limiteze independența judecătorilor și procurorilor. Aleksandar Vucic a apărat modificările, spunând că sunt necesare pentru a reduce ineficiența din sistemul judiciar.

Contextul este mai larg și mai dificil. Serbia este candidată la aderarea la UE din 2012, dar procesul este practic blocat din 2022. Belgradul a refuzat să se alinieze sancțiunilor împotriva Rusiei și nu a făcut progrese în normalizarea relațiilor cu Kosovo, care și-a declarat independența în 2008. Anterior, publicația Politico a scris că Serbia ar putea pierde până la 1,5 miliarde de euro din fondurile europene din cauza problemelor legate de statul de drept.

Un avertisment cu precedent

Nu este prima dată când comisarul Kos ridică tonul față de partenerii balcanici. Într-o audiere anterioară în Parlamentul European, Kos declarase că nu este mulțumită de evoluțiile din Serbia și că există întârzieri în implementarea agendelor de reformă, atât din partea beneficiarilor din cle șase tăți balcanice, cât și din partea Comisiei Europene. „Am trecut de la ambiție la acțiune. Este o călătorie comună, ambele părți trebuie să muncească mai mult.” Miza nu este doar financiară. Într-o perioadă în care extinderea europeană a recăpătat relevanță geopolitică — mai ales în contextul războiului din Ucraina —, ritmul reformelor din Balcanii de Vest determină dacă regiunea rămâne în orbita europeană sau alunecă spre alte influențe. Cei 700 de milioane de euro în joc până în iunie nu sunt doar o cifră bugetară: sunt un test de credibilitate pentru ambele părți ale procesului