BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. România rămâne printre statele cu cea mai dură politică monetară din regiune

Banca Națională a României a decis să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, în contextul în care inflația continuă să rămână ridicată.

Comparativ, banca centrală din Ungaria are o dobândă-cheie de 6,25%, într-un context în care inflația a coborât la puțin peste 2%. În Cehia, dobânda principală a băncii centrale este de 3,5%, iar inflația se situează sub 2%. Și Polonia menține o dobândă de referință mai redusă, de 3,75%, la o inflație de puțin peste 3%.

De ce nu reduce BNR dobânda

Printre motivele invocate de banca centrală pentru menținerea dobânzii la nivelul actual se află inflația ridicată din România, care se apropie de 11% potrivit indicelui prețurilor de consum și de aproximativ 9,5% conform indicelui armonizat european.

BNR avertizează că o reducere a dobânzii în acest moment ar putea stimula consumul bazat pe importuri, ceea ce ar accentua dezechilibrele externe și ar alimenta din nou inflația.

În comunicatul publicat după ședința de vineri, banca centrală arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în ultimele luni. Dacă în martie nivelul era de 9,87%, în aprilie a urcat la 10,71%.

Printre principalele cauze se află scumpirea combustibililor pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al blocadei Strâmtorii Ormuz, la care s-au adăugat creșterile de preț la gaze naturale și chirii.

BNR: inflația ar putea începe să scadă din toamnă

Potrivit prognozelor băncii centrale, inflația va continua să crească în perioada verii peste nivelurile estimate anterior, în special din cauza prețurilor ridicate la petrol și gaze.

La acestea se adaugă efectele liberalizării pieței gazelor pentru consumatorii non-casnici și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.

Totuși, BNR estimează că în toamna acestui an inflația va începe să scadă semnificativ, după ce se vor estompa efectele eliminării plafonării prețurilor la energie electrică și ale majorărilor de TVA și accize.

Conform prognozei instituției, rata inflației ar urma să reintre în intervalul țintă abia în trimestrul al treilea din 2027.

Ce înseamnă decizia BNR pentru români

Menținerea dobânzii-cheie la un nivel ridicat înseamnă, în continuare, credite scumpe și rate mari pentru împrumuturi.

În același timp, prețurile la carburanți, gaze și alimente rămân ridicate, iar deprecierea leului poate face mai costisitoare vacanțele în străinătate și produsele importate.

Dobânzile mai mari la depozite avantajează într-o anumită măsură economisirea, însă randamentele rămân în continuare sub nivelul inflației.

Mulți economiști estimează că o eventuală reducere a dobânzii-cheie nu va avea loc mai devreme de vara anului 2027.

Coface: instabilitatea politică și deficitul fiscal cresc riscurile economice

Potrivit unei analize Coface, unul dintre cele mai probabile scenarii politice ar fi formarea unui guvern tehnocrat susținut de PNL, USR și posibil PSD, asemănător executivului condus de Dacian Cioloș în perioada 2015–2017.

Autorii analizei consideră că alegerile anticipate sunt puțin probabile, deoarece ar putea avantaja AUR, partid aflat în prezent în fruntea sondajelor.

Coface avertizează și asupra riscurilor fiscale în creștere, în contextul în care prăbușirea actualului guvern ar putea întârzia reformele necesare pentru reducerea deficitului bugetar.

În plus, deprecierea leului față de euro crește costurile datoriei externe, în condițiile în care aproximativ jumătate din datoria României este denominată în valută.

Fondurile europene și contextul internațional complică situația economică

România mai are de primit peste 8 miliarde de euro prin PNRR, însă accesarea banilor depinde de îndeplinirea unor jaloane importante până în august 2026.

Potrivit analizei Coface, instabilitatea politică ar putea pune în pericol respectarea acestui calendar.

Separat, accesul la fondurile europene pentru apărare prin programul SAFE necesită existența unui guvern cu puteri depline.

În același timp, contextul internațional rămâne complicat, mai ales din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu și a impactului acestora asupra piețelor energetice.

Totuși, România este considerată relativ bine poziționată pentru a face față unui eventual șoc energetic datorită capacităților hidroenergetice și rezervelor importante de gaze naturale din Marea Neagră, care ar putea transforma țara într-un exportator net de gaze până la finalul anului 2027.

Sursa: HotNews