Bancnotele euro se reinventează după 24 de ani

Bancnotele euro se pregătesc pentru cea mai importantă schimbare de imagine din istoria lor de peste două decenii. Banca Centrală Europeană ia în calcul renunțarea la neutralitatea arhitecturală care a caracterizat până acum banii europeni, în favoarea unui design nou, centrat pe personalități istorice reale și pe elemente naturale emblematice ale continentului. Decizia finală va aparține tot BCE, dar cetățenii europeni au acum ocazia să-și spună părerea, într-un proces de consultare publică ce se va încheia pe 21 septembrie 2026.

De ce se schimbă bancnotele euro după 24 de ani

Actualele bancnote euro au fost puse în circulație la 1 ianuarie 2002 și au folosit, încă de atunci, poduri, ferestre și elemente arhitecturale complet fictive. Fusese o soluție gândită special pentru a evita favorizarea vreunei țări sau culturi europene în detrimentul alteia. Această neutralitate vizuală a fost, de altfel, una dintre trăsăturile definitorii ale monedei unice, menită să reflecte ideea de identitate europeană comună, fără a privilegia simbolic vreun stat membru.

Acum, pentru prima dată de la lansare, Banca Centrală Europeană ia în calcul un design nou, care ar renunța la arhitectura imaginară în favoarea unor figuri istorice reale sau a unor elemente naturale specifice continentului. Este o schimbare de paradigmă semnificativă, având în vedere că bancnotele au rămas, până acum, un teritoriu simbolic deliberat „neutru”, tocmai pentru a evita orice tensiune identitară între statele din zona euro.

Riscul de controversă nu a întârziat să apară. Potrivit The Guardian, toate personalitățile propuse pentru noile bancnote euro provin din doar șase dintre cele 20 de state care folosesc în prezent moneda unică. E un dezechilibru geografic care ar putea alimenta nemulțumiri în rândul țărilor neincluse în selecția inițială a Băncii Centrale Europene.

Tema Cultura europeană: Beethoven, Marie Curie și Leonardo da Vinci

Prima temă propusă de Banca Centrală Europeană pentru noul design al bancnotelor euro poartă numele Cultura europeană și reunește șase personalități considerate reprezentative pentru patrimoniul cultural al continentului: soprana greco-americană Maria Callas, compozitorul german Ludwig van Beethoven, cercetătoarea polono-franceză Marie Curie-Skłodowska, scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra, artistul și inventatorul italian Leonardo da Vinci, precum și pacifista austriacă Bertha von Suttner, prima femeie distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace.

BCE justifică alegerea acestor figuri prin faptul că sunt „personalități europene emblematice care au contribuit la construirea patrimoniului cultural al Europei”, ale căror realizări au avut ecou la nivel mondial. Potrivit variantelor inițiale de repartizare pe cupiuri, Maria Callas ar urma să apară pe bancnota de 5 euro, Beethoven pe cea de 10 euro, iar Marie Curie pe bancnota de 20 de euro. Bertha von Suttner ar fi reprezentată pe cea mai mare cupiură vizată de schimbare, bancnota de 200 de euro.

Pe verso, noile bancnote euro din seria Cultura europeană ar urma să prezinte spații culturale reprezentative pentru continent. Elementele ar fi biblioteci, universități, piețe publice, festivaluri și săli de spectacole. S-ar completa astfel imaginea unei Europe definite prin realizările sale artistice și științifice, mai degrabă decât prin structuri arhitecturale abstracte.

Tema Râuri și păsări, natura ca simbol al identității europene

A doua temă selectată de Banca Centrală Europeană pentru designul nou al bancnotelor euro se îndepărtează complet de portretele istorice, concentrându-se în schimb pe natură și pe protejarea mediului, sub numele Râuri și păsări. Propunerile includ combinații simbolice între peisaje și specii native europene: un izvor de munte alături de o pasăre cățărătoare de stâncă, o cascadă însoțită de un pescăraș albastru, o vale îngustă traversată de un râu cu prigorii zburând deasupra, un râu șerpuit alături de o barză albă, o gură de vărsare cu un ciocîntors, precum și un peisaj marin alături de un sulițar nordic.

Potrivit Băncii Centrale Europene, această a doua temă evidențiază „reziliența și diversitatea ecosistemelor naturale ale Europei”, precum și importanța protejării naturii și a mediului înconjurător. Acest mesaj rezonează puternic cu prioritățile climatice și ecologice tot mai prezente în politicile publice europene ale ultimilor ani.

Spre deosebire de tema culturală, unde versoul bancnotelor ar urma să prezinte spații artistice, seria „Râuri și păsări” ar afișa pe verso clădiri ale instituțiilor europene, precum sediul Parlamentului European, al Comisiei Europene sau al Curții Europene de Conturi. E o alegere simbolică ce leagă natura protejată de instituțiile care elaborează, în prezent, politicile de mediu ale Uniunii.

Un vot simbolic: Beethoven versus pescărașul albastru

Modul în care Banca Centrală Europeană a structurat consultarea publică transformă alegerea într-un fel de duel simbolic între cultură și natură. Practic, europenii ar putea ajunge să aleagă, la nivel de cupiură, între Beethoven și pescărașul albastru, între Marie Curie și barza albă sau între Leonardo da Vinci și peisajele naturale ale continentului. E o dualitate care rezumă perfect tensiunea dintre cele două teme propuse pentru designul nou al bancnotelor euro.

Dincolo de aspectul estetic, alegerea riscă să reaprindă exact tipul de sensibilitate națională pe care actualul design a fost gândit să-l evite. Lista figurilor istorice propuse de Banca Centrală Europeană acoperă doar șase state din zona euro. Sunt Germania, Franța, Italia, Spania, Austria și Grecia. State precum România nici măcar nu fac parte, deocamdată, din zona euro. Dar problema depășește această distincție. Numeroase țări care folosesc deja moneda unică nu au nicio personalitate inclusă printre variantele propuse. Printre acestea se numără Portugalia, Belgia, Țările de Jos, Irlanda, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia, Croația, Cipru, Malta și Luxemburg.

Este exact scenariul pe care prima generație de bancnote euro a încercat, cu bună știință, să-l evite. Seria inițială a folosit poduri și clădiri fictive, inspirate din diferite perioade arhitecturale. S-a dorit ca nicio țară să nu poată revendica simbolurile tipărite pe bani. Într-o răsturnare aproape ironică a acestei precauții, podurile fictive au ajuns, ulterior, să fie construite în realitate. Designerul olandez Robin Stam le-a reconstruit efectiv în orașul Spijkenisse, de lângă Rotterdam. El a transformat simbolurile imaginare ale monedei unice în arhitectură palpabilă.

Cum se desfășoară votul public pentru bancnotele euro

Un detaliu al procesului este esențial. Numele designerilor din spatele celor zece propuneri nu sunt făcute publice în această etapă. Asta tocmai pentru ca votanții să nu fie influențați de naționalitatea sau reputația autorilor. Măsura e menită să păstreze, cel puțin la nivelul votului, o anumită neutralitate față de spiritul care a ghidat prima serie de bancnote euro.

Sondajul public pentru designul nou este deschis din 23 iulie 2026, ora 16:30 CET. Va rămâne activ până pe 21 septembrie 2026, ora 23:59 CET. Pot participa la vot orice persoane, indiferent de vârstă, naționalitate sau țară de reședință. Consultarea este disponibilă în toate cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene. Va fi un efort de accesibilitate menit să implice cât mai mulți cetățeni europeni în decizie, anunță Wall-Street.

Totuși, publicul nu va decide direct modelul câștigător al bancnotelor euro. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene va lua hotărârea finală spre sfârșitul anului 2026. Va fi după analizarea votului public, a unui sondaj reprezentativ separat, a evaluărilor tehnice și a recomandărilor unui juriu specializat în design. Votul cetățenilor rămâne, așadar, un instrument consultativ important, dar nu decisiv.

Cât va dura până ajung noile bancnote în portofele

Chiar dacă modelul final va fi ales până la sfârșitul anului 2026, noile bancnote euro nu vor intra imediat în circulație. Banca Centrală Europeană va trebui să decidă ulterior când începe producția efectivă și cum vor fi introduse treptat noile cupiuri în economiile celor 20 de state din zona euro. Acest proces, potrivit estimărilor, ar putea dura mai mulți ani.

„Bancnotele euro sunt mai mult decât un mijloc de plată. Ele reprezintă una dintre cele mai tangibile expresii ale Europei”, a declarat președinta BCE, Christine Lagarde, citată de Politico. E o afirmație care surprinde miza simbolică, dincolo de cea pur monetară, a acestei schimbări de design.

Banca Centrală Europeană intenționează să păstreze actualele valori de 5, 10, 20, 50, 100 și 200 de euro. Dimensiunile și culorile dominante vor rămâne, cel mai probabil, neschimbate. S-ar limita costurile de adaptare a bancomatelor și a echipamentelor care procesează numerar la nivel european. Bancnota de 500 de euro, în schimb, nu va reveni în circulație. BCE a încetat să o mai emită încă din 2016. A fost o decizie pe fondul temerilor că era folosită frecvent pentru spălarea banilor și alte activități ilegale.

De ce schimbă, de fapt, BCE bancnotele euro

Dincolo de motivele estetice, băncile centrale își modernizează periodic bancnotele din rațiuni practice. Ele vor să creeze dificultăți în contrafacere și pentru a introduce elemente de securitate mai avansate. Prima serie de bancnote euro a fost lansată în 2002. A doua serie a intrat treptat în circulație începând cu 2013. Asta înseamnă că actualul val de schimbări marchează, de fapt, a treia generație de bani europeni.

Banca Centrală Europeană își dorește ca noua generație de bancnote euro să fie mai ușor de recunoscut. Să fie mai incluzivă pentru persoanele cu deficiențe de vedere și mai puțin poluantă din punct de vedere ecologic. Actualele bancnote sunt realizate din hârtie pe bază de fibră de bumbac. Ea le conferă textura și rezistența specifice. Banca centrală analizează în prezent variante prin care să le prelungească durata de viață și să reducă impactul asupra mediului.

Urmează votul public și decizia finală a BCE

Procesul de selecție a designului nou pentru bancnotele euro rămâne, deocamdată, unul consultativ. Acesta e deschis participării cetățenilor din toată Europa și dincolo de granițele ei. Rămâne de văzut dacă dezechilibrul geografic, cu doar șase state membre reprezentate prin personalități istorice, va influența decizia finală a Consiliului guvernatorilor BCE sau va determina o eventuală revizuire a listei de candidați.

Decizia finală privind aspectul noilor bancnote euro va fi anunțată la sfârșitul anului 2026. Rezultatele complete ale consultării publice vor fi făcute cunoscute abia după alegerea oficială a modelului câștigător. Va fi momentul din care va începe, efectiv, numărătoarea inversă până când chipurile lui Beethoven, ale lui Marie Curie sau ale unui simplu pescăraș albastru vor ajunge, cu adevărat, în portofelele europenilor.