Noile reguli introduse la Academia Militară West Point după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au declanșat un conflict privind libertatea academică. Tim Bakken, profesor de drept la instituție din anul 2000, a dat academia în judecată după ce cadrele didactice au fost obligate să obțină aprobări înainte de a publica lucrări, de a susține discursuri sau de a participa la podcasturi.
Disputa a devenit publică în martie 2025, în timpul unei ședințe a profesorilor. Bakken a susținut atunci că noua politică încalcă Primul Amendament al Constituției SUA.
Colonelul E. John Gregory, unul dintre responsabilii academiei, i-a cerut să se oprească și să se așeze. „Suntem o instituție militară. Respectăm ordinele”, i-a spus acesta.
Schimbul de replici a scos la iveală o problemă mai amplă: câtă libertate de exprimare pot avea profesorii unei instituții universitare care funcționează, în același timp, după regulile și ierarhia armatei?
Trump schimbă regulile academiilor militare
La numai șapte zile după începutul celui de-al doilea mandat, Donald Trump a emis un ordin executiv care interzice academiilor militare să promoveze idei considerate de administrație „neamericane, dezbinatoare, discriminatorii, radicale, extremiste și iraționale”. Documentul cerea și ca studenților să le fie transmisă ideea că America și actele sale fondatoare reprezintă „cea mai puternică forță a binelui din istoria omenirii”.
West Point și-a modificat ulterior politica privind activitatea academică. Cei aproape 700 de profesori, dintre care aproximativ o treime sunt civili, trebuiau să solicite aprobarea șefului de departament înaintea unor discursuri, publicații sau apariții în podcasturi. Bakken spune că nu fusese supus unei asemenea proceduri în cei peste două decenii petrecute la academie.
Schimbările au venit într-un climat în care secretarul Apărării, Pete Hegseth, criticase deschis profesorii civili. În timpul audierilor din Senat, acesta îi caracterizase drept „de stânga” și „woke”, iar ulterior a acuzat West Point că angajase cadre didactice care susțineau „ideologii antiamericane”.
De ce are West Point profesori civili
Prezența cadrelor didactice civile în academiile militare americane nu este întâmplătoare. În 1992, Congresul a adoptat o lege care încuraja aceste instituții să angajeze profesori civili, cu scopul de a crește diversitatea intelectuală și standardele academice.
Ideea fusese susținută cu mult timp înainte și de Dwight D. Eisenhower. În 1946, pe când era șef al Statului Major al Armatei, acesta pleda pentru implicarea specialiștilor civili în educația viitorilor ofițeri.
Bakken a fost angajat în acest context. Fost procuror și avocat, el a ajuns la West Point în 2000 și a fost printre primii profesori civili ai academiei. Profesorul spune că a acceptat postul considerând că rolul său presupune libertatea de a pune întrebări, de a contesta argumente și de a-i învăța pe cadeți să gândească critic.
Bakken contestă noile reguli
Pentru Bakken, libertatea dezbaterii are o miză aparte la West Point. Cadeții pregătiți aici devin ofițeri și vor lua decizii care pot avea consecințe directe asupra militarilor aflați în subordinea lor.
Experiența personală i-a întărit această convingere. Șase dintre foștii săi studenți au murit în Irak și Afganistan. „Care este rostul de a fi ofițer, mai ales general, dacă nu ești dispus să vorbești despre ceva care ar putea ajuta țara?”, declara Bakken pentru The Washington Post. Criticile sale la adresa sistemului militar sunt mai vechi. În cartea „The Cost of Loyalty”, publicată în 2020, profesorul argumentează că obediența excesivă și reticența față de critică au contribuit la decizii militare greșite.
Bakken s-a implicat de-a lungul anilor și în apărarea libertății academice. În 2010, l-a susținut pe un coleg care voia să le prezinte cadeților documentarul „The Tillman Story”, despre Pat Tillman, fost jucător NFL devenit militar și ucis accidental de alți soldați americani în Afganistan. Pentru profesor, actualele restricții nu afectează doar posibilitatea cadrelor didactice de a vorbi public. Ele pot limita și capacitatea academiei de a-i pregăti pe viitorii ofițeri să analizeze critic deciziile și ordinele pe care le primesc.
West Point apăra anterior libertatea academică
Poziția actuală contrastează cu mesajul transmis chiar de academie cu câțiva ani înainte. Înainte de apariția cărții „The Cost of Loyalty”, West Point pregătise un memorandum despre criticile formulate de Bakken. Instituția preciza că profesorul nu fusese sancționat și descria opiniile sale drept minoritare.
Documentul explica și motivul pentru care Bakken putea continua să predea în ciuda criticilor dure la adresa sistemului militar. „Libertatea academică este esențială pentru misiunea fundamentală a USMA și stă la baza capacității noastre de a forma lideri care pot gândi critic”, arăta academia. West Point susținea atunci că profesorii și studenții trebuie să poată participa la dezbateri intelectuale fără teama unor represalii.
Cursuri și teme modificate la West Point
Schimbările recente nu s-au limitat la aparițiile publice ale profesorilor. După ordinul lui Trump, cărțile din biblioteca West Point au fost verificate pentru referiri la diversitate, echitate și incluziune, potrivit unor actuali și foști angajați ai academiei.
Un profesor de istorie a renunțat la o temă despre evoluția conceptului de libertate în Statele Unite și a înlocuit-o cu un eseu despre sistemul bancar. Unui cadet i s-ar fi cerut să nu cerceteze detenția americanilor de origine japoneză din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, iar Karl Marx ar fi fost eliminat dintr-un curs obligatoriu despre istoria gândirii occidentale.
Unele măsuri ar fi fost impuse de superiori, în timp ce altele ar fi rezultat din autocenzură. Mai mulți profesori au demisionat în semn de protest. Bakken spune că efectele noilor reguli s-au simțit inclusiv în propriile cursuri. În mai multe situații, a refuzat să răspundă întrebărilor studenților despre hotărâri ale instanțelor, de teamă că exprimarea opiniei personale ar putea încălca politica academiei.
Profesorul dă West Point în judecată
În septembrie, Bakken a deschis un proces federal împotriva West Point. El susține că noile reguli descurajează exprimarea și permit cenzurarea opiniilor care intră în contradicție cu pozițiile academiei, Armatei, Pentagonului, ale lui Pete Hegseth sau ale lui Donald Trump. West Point a refuzat să comenteze procesul.
Pentagonul a transmis că Hegseth susține integral ordinul președintelui. Purtătorul de cuvânt Sean Parnell l-a descris pe Bakken drept „un individ nemulțumit” ale cărui opinii nu preocupă instituția. Casa Albă a apărat, la rândul său, importanța lanțului de comandă, susținând că nerespectarea acestuia poate pune în pericol militarii.
Procesul l-a izolat și mai mult pe profesor. La prima ședință generală organizată după deschiderea acțiunii, colegii au ocupat sala, dar au lăsat libere patru rânduri de scaune în jurul său. Un instructor militar, maiorul Benjamin Ordiway, s-a ridicat atunci și s-a așezat lângă Bakken. „Ai făcut ceea ce ar fi trebuit să facă un ofițer. Ai apărat Primul Amendament”, i-a spus acesta.
O primă victorie în instanță
Disputa a ajuns în fața judecătoarei federale Cathy Seibel. În timpul audierilor, avocatul West Point a argumentat că instituția trebuie să evite situațiile în care opiniile unui profesor ar putea fi confundate cu poziția oficială a academiei. Judecătoarea a pus însă sub semnul întrebării această justificare. „Nu ar trebui să ne dorim exact astfel de dezbateri?”, a întrebat Seibel.
Pe 26 mai, instanța a decis că procesul lui Bakken împotriva administrației Trump poate continua. Judecătoarea a suspendat temporar și aplicarea noii politici în cazul profesorilor civili. Academia nu îl poate împiedica pe Bakken să-și exprime opiniile și convingerile în fața studenților cât timp dosarul este analizat. Hotărârea nu încheie conflictul. Guvernul o poate contesta, iar procesul ar putea continua luni întregi sau ar putea ajunge la judecată.
Tensiunile au continuat după decizia instanței
La două zile după victoria provizorie, Bakken a primit două memorandumuri din partea unui superior. Unul îl avertiza asupra unei posibile sancțiuni disciplinare pentru că lucrase de acasă într-o zi de vineri, iar celălalt îl mustra pentru o interacțiune considerată nepoliticoasă cu angajați ai academiei.
Profesorul le-a contestat și a susținut că reprezintă represalii. Documentele au fost retrase câteva zile mai târziu. Un episod neobișnuit s-a petrecut la începutul lunii iulie. Ajuns dimineața în birou, Bakken a găsit pe masa pe care o lăsase goală o monedă de un cent, așezată cu chipul lui Abraham Lincoln în sus.
Profesorul a descoperit că militarii americani lasă astfel de monede pe mormintele camarazilor căzuți. Nu a interpretat însă gestul drept unul de respect și a sunat un prieten, fost colonel al Armatei și profesor la West Point. „Este o amenințare? Nu găsesc nicio altă explicație”, l-a întrebat. „A fost un mesaj pentru tine. Așa funcționează lucrurile la West Point”, i-a răspuns fostul colonel.
Procesul continuă, iar disputa depășește cazul unui singur profesor. În centrul conflictului se află statutul cadrelor didactice civile din academiile militare și limita dintre disciplina impusă de o instituție a armatei și libertatea academică necesară într-o universitate.