Austria a refuzat solicitările formulate de Statele Unite de a folosi spațiul său aerian pentru operațiuni militare împotriva Iranului, invocând neutralitatea țării. Ministerul austriac al Apărării a precizat că toate cererile au fost respinse încă de la început, în conformitate cu legea care garantează neutralitatea Austriei.
Colonelul Michael Bauer, purtător de cuvânt al ministerului, a explicat că fiecare survol trebuie să fie aprobat printr-o solicitare oficială. În cazul unei țări aflate în război, cererea este automat refuzată, iar decizia este luată în coordonare cu Ministerul Afacerilor Externe. „Au existat multe cereri și toate au fost refuzate încă de la început”, a subliniat Bauer.
Austria se alătură gruplui de 5 țări europene care nu și-au dat acordul de survol
Austria nu este singura țară care a adoptat această poziție. Italia a refuzat recent permisiunea de aterizare unui avion militar american. Franța a interzis survolul avioanelor care transportau provizii militare pentru conflict. Spania nu a permis avioanelor americane să utilizeze spațiul său aerian și bazele militare, ceea ce a generat tensiuni cu Washingtonul. În martie, și Elveția a invocat neutralitatea, refuzând accesul spațiului său aerian pentru misiuni similare.
Reproșurile Washingtonului
Aceste măsuri vin într-un context tensionat. Președintele american Donald Trump le-a reproșat aliaților europeni lipsa de implicare în războiul din Iran prin intermediul postărilor și declarațiilor publice. Aceștia au fost acuzați că nu au sprijinit efortul militar al SUA și că nu au permis utilizarea spațiului lor aerian sau a bazelor pentru operațiuni legate de conflict. Nemulțumirea lui s-a îndreptat către țări precum Franța și Spania. Donald Trump spune că au fost „necooperante” sau „foarte puțin ajutătoare” pentru că nu au autorizat survolarea sau aterizarea avioanelor americane implicate în operațiuni militare către regiune.
Austria este o țară neutră militar
Austria menține neutralitatea încă din 1955, deși țările vecine din nord, sud și est sunt membre NATO. Refuzul Austriei reflectă angajamentul său de a nu sprijini direct operațiuni militare externe, chiar și atunci când cererile vin din partea unui aliat puternic.
Poziția României
În contextul actual, România a adoptat o poziție de susținere activă a parteneriatului cu Statele Unite. România facilitează operațiunile acestora prin acordarea dreptului de survol și utilizarea unor facilități militare cheie.
Punctele strategice utilizate în acest context sunt:
- Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu: Este punctul central pentru dislocarea trupelor și a tehnicii militare americane necesare sprijinirii operațiunilor din Orientul Mijlociu.
- Baza 90 Aeriană (Otopeni): A servit drept punct de aterizare inițial pentru avioanele americane de realimentare (precum Boeing KC-135 Stratotanker), care au efectuat deja primele misiuni logistice în regiune.
- Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii: Mentionată ca facilitate suplimentară ce poate fi pusă la dispoziția forțelor americane conform acordurilor bilaterale de acces
Decizia centrală a fost luată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe 11 martie 2026, care s-a aprobat solicitarea Washingtonului de a disloca temporar avioane militare, echipamente și un contingent suplimentar de până la 500 de militari pe teritoriul românesc.
România din punct de vedere diplomatic
Diplomația română, prin Ministerul Afacerilor Externe, a precizat că aceste măsuri au un caracter strict defensiv și logistic, subliniind că România nu este parte directă în conflict. Totuși, această deschidere a atras avertismente oficiale din partea Teheranului. Acesta a declarat că permiterea folosirii bazelor românești pentru operațiuni împotriva Iranului ar putea fi interpretată drept o participare la agresiune, amenințând cu măsuri politice și juridice. În ciuda acestor tensiuni, autoritățile de la București și-au menținut decizia, bazându-se pe acordurile de securitate existente și pe necesitatea consolidării apărării colective în cadrul NATO
Sursa: Mediafax
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/03/mine-si-nave-de-razboi-in-golful-persic.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/image-from-rawpixel-id-421917-jpeg-2-e1775744863580.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/03/internetofbodieslinkshumanbodyandtechdevices-v1-scaled.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/lumina-de-paste-sursa-foto-romaniatv.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/mepsdebatehungaryspresidencyprogrammewithprimeministerviktororban-54055517382-scaled-e1775740936739.jpg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/03/download.jpeg)
:quality(75):format(webp)/http://newsedge.ro/wp-content/uploads/2026/04/stramtoarea-ormuz-e1775130329771.jpg)