Aprilie aduce un coș de cumpărături mai scump: finalul plafonării alimentelor și al gazelor pentru firme, în același moment

Aprilie va aduce un coș de cumpărături mai scump, la finalul perioadei de plafonare a alimentelor și al gazelor pentru firme. Toate vin în același moment.

Într-o săptămână în care coada de mașini la stații de benzină cu preț redus a blocat drumuri județene, iar Guvernul discuta reducerea accizei la carburanți, consumatorul român primește o veste suplimentară neplăcută: plafonarea prețurilor la alimentele de bază expiră.

Ordonanța 67, prin care a fost limitat adaosul comercial la alimentele de bază, își încetează aplicarea săptămâna viitoare. De la 1 aprilie dispare și plafonarea prețurilor la gaze pentru consumatorii non-casnici. Estimările indică posibile majorări de cel puțin 10% pentru numeroase produse alimentare.

Cele două schimbări se suprapun, amplificând reciproc presiunea asupra bugetelor de familie.

Ce produse pierd protecția prețului

Măsura introdusă inițial în iulie 2023 și prelungită succesiv a vizat o serie de produse esențiale. Printre cele care ies de sub plafon se numără pâinea albă, laptele de vacă, brânza telemea de vacă vrac, iaurtul simplu, făina albă, mălaiul, ouăle, uleiul de floarea-soarelui, carnea proaspătă de pui și porc, legumele (roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei, usturoi), fructele (mere, prune, pere, struguri), cartofii albi, zahărul, smântâna, untul și magiun-ul.

Este, practic, lista unui meniu săptămânal obișnuit al unei familii cu venituri medii. Niciun produs de lux, tot ce poate constitui o masă simplă.

Efectul vaselor comunicante

Unul dintre fenomenele mai puțin discutate public este că plafonarea prețurilor la alimente nu a oprit scumpirile, le-a deplasat. Datele analizate de autorități arată că limitarea adaosurilor comerciale a mutat presiunea către alte categorii de produse. În ultimul an s-au înregistrat creșteri la detergenți de 9%. La produse de igienă și cosmetice de 5,6% și cacao și cafea de 26%.

„A creat un efect de waterbed — de saltea cu apă — în sensul că anumite produse neplafonate, în general din zona produselor non-aliment — cosmetice, detergenți, hârtie igienică — au suferit niște creșteri pentru a prelua șocul dat de scăderea acestor produse”, a explicat Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România. „Acum, dacă se ridică plafonarea, ne așteptăm la un fenomen invers — ca prețurile să se așeze normal, în sensul că detergenții să revină la adaosul comercial pe care îl aveau înainte.”

Teoria „saltelei cu apă” sugerează deci că piața va redistribui presiunile, nu că le va elimina. Alimentele se vor scumpi, iar produsele care au preluat șocul anterior ar putea reveni ușor. Suma totală a costului din coșul de cumpărături riscă totuși să rămână mai mare.

Să mai vorbim despre ironia teoriei enunțate? Oare câți dintre cei afectați de această măsură știu cum se comportă o saltea cu apă? Puțini, desigur, dar de la înălțimea vicepreședinției, contactul cu populația e mai dificil.

Presiuni care se cumulează

Pe fondul costurilor ridicate cu energia, transportul și producția agricolă, toate aceste presiuni se adaugă și pot duce la creșteri generalizate ale prețurilor, inclusiv la nivel de două cifre. Banca Națională a României avertizează că aceste evoluții reprezintă riscuri majore pentru inflație, într-un moment în care era așteptată o temperare a acesteia.

Contextul este important: plafonarea alimentelor a fost introdusă în iulie 2023, când inflația românească se apropia de 15% anual și presiunea socială devenise acută. De atunci, inflația a scăzut treptat, dar nu a dispărut. Iar acum, expirarea măsurii survine exact când românii absorbă simultan scumpirea carburanților, creșterea prețurilor la energie și efectele unui buget de stat adoptat cu întârziere.

Ce urmează

Comercianții nu au obligația de a scumpi imediat, dar au libertatea s-o facă. Piața va decide ritmul, iar consumatorii nu vor vedea neapărat salturi bruște de prețuri la raft chiar în primele zile de aprilie. Ajustările se fac de obicei treptat, pe măsura epuizării stocurilor achiziționate anterior la condițiile vechi. Dar direcția este clară și anunțată de toți actorii implicați.

Pentru gospodăria românească medie, săptămâna care vine marchează sfârșitul unui interval de trei ani în care statul a pus un tavan artificial prețurilor la câteva zeci de produse esențiale. Dacă acel tavan a funcționat perfect sau dacă a creat mai multă distorsiune decât protecție rămâne o dezbatere deschisă. Factura de la supermarket va oferi, în curând, propriul ei răspuns.