Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, peste decizia conducerii oficiale a PNL, partidul din care vine premierul desemnat.
Conducerea liberală, în frunte cu premierul interimar Ilie Bolojan, a reacționat dur. S-au făcut acuzații grave la adresa președintelui. Și au decis oficial să nu susțină instalarea acestui guvern, amenințând inclusiv cu excludere din partid a oricui parlamentar liberal care îl va vota.
Premierul desemnat Adrian Veștea a primit un ultimatum pentru a-și depune mandatul, în caz contrar va fi exclus. Ultimatumul a expirat, doar că pentru excluderea sa din partid, fiind prim-vicepreședinte este nevoie de organizarea unui Congres extraordinar, lucru care poate dura.
Analizăm astăzi dacă Guvernul Veștea poate strânge voturile necesare și care sunt scenariile posibile.
Aritmetica parlamentară
Parlamentul ales în decembrie 2024 are 465 de membri: 331 de deputați și 134 de senatori.
Pragul minim pentru învestirea unui guvern este de 233 de voturi, jumătate plus unu dintre cei aleși.
Configurația de bază a mandatelor s-a schimbat destul de mult din 2024, mai mulți parlamentari migrând de la partidele pe listele cărora au fost aleși. Unii s-au dus la grupuri deja existente (PSD, PNL, AUR), unii și-au format propriile grupuri parlamentare.
Așa am ajuns ca astăzi să avem următoarele cifre, conform datelor Camerei Deputaților și Senatului:
- PSD: 128 parlamentari;
- AUR: 90;
- PNL: 76 (aici revenim mai jos asupra cifrei, pentru că în realitate voturile s-ar putea să fie diferite);
- USR: 59;
- UDMR: 31;
- Minoritățile: 17;
- Uniți pentru România: 18;
- SOS: 15;
- PACE: 11;
- Neafiliați: 20.
Premierul desemnat Adrian Veștea a declarat că președintele Nicușor Dan și Eugen Tomac l-au asigura că va avea 240 de voturi pentru Guvernul său. De unde pot veni cele 240?
Ce voturi sunt sigure pentru Guvernul Veștea
Deși Partidul Social Democrat nu a anunțat oficial că votează Guvernul Veștea, susținerea lor este sigură. La negocierile pe care le poartă astăzi premierul desemnat cu partidele, el este însoțit de Marian Neacșu, unul dintre liderii PSD. Neacșu a declarat că e pentru Veștea ,,însoțitor și mijlocitor”.
Potrivit surselor politice, PSD ar urma să facă parte din guvern, așa că nu există niciun motiv ca social-democrații să nu voteze.
Grupul Unit pentru România este format din foști parlamentari POT, cărora li s-a alăturat și Victor Ponta. Și fostul premier a fost văzut astăzi alături de Adrian Veștea la negocieri. Așadar, este foarte posibil ca grupul Unit care are 18 parlamentari să voteze Guvernul.
Conform surselor politice, și grupul PACE va susține Guvernul Veștea. Aceștia ar fi pus și condiții pentru a da votul: să contribuie la programul de guvernare, dar să primească și voturi în Executiv.
Cel mai probabil și minoritățile naționale vor vota Guvernul.
UDMR a avut astăzi ședință. Decizia fermă e că nu vor intra la guvernare. Cât despre vot, forurile UDMR recomandă grupurilor parlamentare să nu voteze Guvernul Veștea. Rămâne de văzut concret ce vor vota cei de la UDMR.
USR a decis să nu voteze Guvernul Veștea, pentru că așa cum au mai declarat nu vor vota un Executiv din care PSD face parte.
AUR a declarat că nu vor vota niciun guvern din care nu fac parte.
PNL a decis cu majoritate de voturi să nu susțină Guvernul condus de liberalul Adrian Veștea. Totuși, decizia nu a fost luată cu unanimitate. Și tocmai această scindare ne duce în scenariile următoare.
Scenariul 1: O parte din PNL votează. Guvernul trece
Liderii PNL au votat ca parlamentarii liberali să anunțe „prezent, nu votez” la votul de învestirea guvernului. Au fost 41 de voturi pentru, 13 împotrivă și 2 abțineri în Biroul Permanent Național.
Conform surselor politice, există însă mai mulți parlamentari PNL care ar putea vota guvernul Veștea.
O listă de 18 nume de parlamentari liberali care ar putea vota guvernul Veștea a fost publicată de Cotidianul.ro. Printre ei, Alina Gorghiu, Lucian Bode, Cătălin Predoiu, Sorin Cîmpeanu, Monica Anisie, Ionuț Stroe, Marcel Vela. Alte surse vorbesc despre 21 de parlamentari PNL dispuși să voteze independent de linia partidului. Numărul poate fi chiar mai mare în funcție de numele de liberali care pot face parte din viitorul Guvern.
Așadar, în acest scenariu, pe lângă cele 128 de voturi ale PSD s-ar putea adăuga în jur de 21 de liberali, 19 parlamentari ai minorităților, 18 parlamentari ai grupului Unit, poate o parte a parlamentarilor UDMR. Chiar și așa, ar fi în jur de 200 de voturi. Deci mai lipsesc în jur de 33 de voturi, care ar putea veni de la PACE și neafiliați.
În acest caz, există posibilitatea și ca PNL să se scindeze (pe modelul ALDE) și din Partidul Național Liberal să se formeze un partid-balama pentru susținerea viitorului Guvern. Despre partide-balama puteți citi mai multe în analiza noastră.
Scenariul 2. PNL nu votează. Guvernul trece
Dacă numărul parlamentarilor liberali ar fi semnificativ mai mic de cel vehiculat de 21, premierul desemnat trebuie să compenseze voturile.
Dacă din cei 465 de parlamentari, nu votează cei 90 ai AUR, cei 75 ai PNL (fără Veștea) și cei 59 ai USR, rămân 241 de voturi. Acest calcul e valabil doar dacă toți parlamentarii UDMR votează.
Premierul desemnat a declarat că va continua discuțiile cu UDMR pentru a obține susținerea lor.
Așadar, dacă liberalii nu vor vota, este nevoie ca cel puțin 20 de parlamentari UDMR să voteze guvernul pentru ca acesta să treacă.
Surse politice spun că dacă UDMR nu ar vota, PSD va încerca să obțină voturile necesare de la AUR, un scenariu care însă nu ar fi pe placul lui Nicușor Dan.
Scenariul 3. Guvernul Veștea pică
Surse politice spun că decizia UDMR i-a surprins pe social-democrați care se așteptau ca parlamentarii maghiari să se alăture guvernului Veștea.
Dacă grupurile parlamentare UDMR decid să urmeze recomandarea Consiliului Permanent și resping votul, iar tabăra de liberali disidenți rămâne sub numărul necesar, guvernul Veștea nu ar întruni cele 233 de voturi.
Aritmetica parlamentară nu lasă foarte mult loc de întors. Dacă PNL, USR, AUR și UDMR nu votează guvernul, rămân doar 210 de voturi, cu mult sub pragul de 233.
În cazul în care guvernul Veștea pică la vot, firesc ar fi ca președintele Nicușor Dan să organizeze din nou consultări la Cotroceni, pentru desemnarea unui nou nume.
Practica, însă, ne arată că nu este neapărat așa. Președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea fără noi consultări oficiale, chiar în ziua în care expira termenul constituțional pentru ca Eugen Tomac să ceară votul Parlamentului.
Acest scenariu ar prelungi criza guvernamentală deschisă încă de la începutul lunii mai.
Unde suntem acum
România se află de șase săptămâni fără un guvern cu depline puteri, cea mai lungă perioadă de vid executiv din ultimii ani.
PSD rămâne, formal nedeclarat, dar practic confirmat, principalul susținător al lui Veștea, cu Marian Neacșu prezent la negocierile premierului desemnat.
UDMR a ales o poziție deliberat ambiguă: refuză guvernarea, recomandă fără să impună și lasă decizia finală pe umerii grupurilor parlamentare. O formulă care îi permite Uniunii să nu își asume public nici susținerea, nici blocarea executivului.
Calculul rămâne, la acest moment, dependent de variabile pe care nici partidele nu le pot controla complet: câți liberali sfidează decizia oficială a PNL, câți parlamentari UDMR urmează recomandarea Consiliului Permanent și dacă negocierile cu grupurile parlamentare mici și neafiliații se traduc în voturi concrete sau doar în pretenții de portofolii.
Care va fi următoarea mișcare a Cotroceniului rămâne de văzut. Conform informațiilor pe surse, votul pentru Guvernul Veștea ar putea avea loc chiar în această săptămână.
O propunere pentru tine, cititorule
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!