Inteligența artificială reconstituie ultimele clipe ale unor victime surprinse de erupția Vezuviului

Ultimele momente din viața unui bărbat surprins de erupția Vezuviului din anul 79 d.Hr. au fost reconstruite digital cu ajutorul inteligenței artificiale, într-un proiect realizat de Parcul Arheologic din Pompei, în colaborare cu Universitatea din Padova.

Reconstrucție pe baza descoperirilor arheologice

Modelul digital a fost realizat pe baza datelor colectate în timpul săpăturilor arheologice, care au scos la iveală rămășițele a doi bărbați în apropierea mormântului lui Numerius Agrestinus Equitius Pulcher.

Analiza poziției și stării corpurilor indică faptul că cei doi au murit în momente diferite ale erupției. Unul dintre ei, mai tânăr, ar fi fost surprins de un curent piroclastic, un amestec extrem de fierbinte de gaze și cenușă, capabil să provoace moartea instantanee.

Cel de-al doilea, mai în vârstă, și-ar fi pierdut viața cu câteva ore mai devreme, în timp ce încerca să părăsească orașul, sub o ploaie constantă de lapilli – fragmente vulcanice proiectate în aer în timpul erupțiilor.

Obiecte care spun povestea unei încercări de salvare

Lângă trupul bărbatului mai în vârstă, cercetătorii au descoperit mai multe obiecte care sugerează o tentativă de a supraviețui.

Un mortar de lut, găsit cu urme de fractură, ar fi fost folosit ca mijloc de protecție. În plus, asupra sa au fost identificate o lampă cu ulei din ceramică, posibil utilizată pentru orientare în întunericul provocat de cenușă, un inel de fier purtat pe degetul mic al mâinii stângi și zece monede de bronz.

Aceste obiecte oferă indicii despre o încercare lucidă de evacuare, în condițiile haotice create de dezastru.

Rolul inteligenței artificiale în cercetare

Reconstrucția digitală evidențiază modul în care tehnologiile moderne pot completa cercetarea arheologică și pot aduce mai aproape de public poveștile din trecut.

„Italia a făcut dintotdeauna, din punct de vedere istoric, cultura clasică un ingredient cheie al inovației”, a declarat, ministrul Culturii, Alessandro Giuli. „La Pompei, inteligența artificială ajută nu doar la protejarea imensului patrimoniu arheologic, ci și la narațiunea captivantă și accesibilă a vieții antice”.

Inteligența artificială, un instrument complementar

Specialiștii subliniază că inteligența artificială nu înlocuiește munca arheologilor, ci o completează.

Director fondator al Centrului de Etică Digitală de la Yale, Luciano Floridi, a comentat știrea: „Bărbatul din Pompei a fugit cu un mortar pe cap, o lampă cu ulei în mână și zece monede: avea ceea ce credea că îi este util pentru a-și găsi drumul în întuneric. Două mii de ani mai târziu, IA ne ajută să reconstruim ultimele sale clipe. Cazul vorbește despre toate disciplinele umaniste. IA nu înlocuiește arheologul. Sub controlul său, își lărgește și își adâncește potențialul; și face accesibil multora ceea ce anterior era lizibil doar pentru câțiva”.

La rândul său, Jacopo Bonetto, profesor la Universitatea din Padova, a explicat că IA trebuie utilizată responsabil, ca parte a unui proces științific riguros.

„O tehnologie care poate contribui la producerea de modele interpretative și la îmbunătățirea instrumentelor de comunicare, dar care necesită o utilizare controlată și fundamentată metodologic, întotdeauna în integrare cu munca specialiștilor”.

Sursa: Mediafax