Ea și-a înstrăinat rapid electoratul de dreapta, după ce ajunsese să se implice în lupta națională privind redesenarea partizană a colegiilor electorale, inițiată de republicani (după ce inițial declarase că nu va face acest lucru), susținând o hartă electorală care ar fi favorizat democrații în 10 din cele 11 districte congresionale ale Virginiei. Măsura a fost adoptată prin vot popular, însă a fost ulterior anulată de cea mai înaltă instanță a statului, potrivit vox.com.
În plus, atunci când unii democrații din legislativul local au dat o listă lungă de noi taxe și tarife, enumerate de Fox News într-un material amplu care a stârnit interesul, republicanii au acuzat-o pe Spanberger că și-a abandonat preocuparea pentru reducerea costurilor. Deși ea nu susținuse niciuna dintre aceste propuneri.
Abigail Spanberger vrea să-și recâștige statutul de politician moderat
În ultima vreme, guvernatoarea încearcă să-și recâștige statutul de politician moderat. Astfel, ea blochează prin veto unele inițiative promovate chiar de colegii săi democrați din legislativ
În doar câteva săptămâni, Abigail Spanberger a blocat prin veto o serie de proiecte legislative emblematice pentru progresiști. De la legalizarea comerțului cu cannabis și extinderea drepturilor sindicale până la controlul prețurilor medicamentelor și reforme în justiția penală.
Între criticile stângii și funcționarea reală a guvernării
Această poziționare i-a atras critici dure din partea stângii, care o acuză că și-a trădat propriul electorat și valorile progresiste. Pe măsură ce se apropie noi dispute privind bugetul statului, relațiile sale cu liderii importanți ai legislativului s-au înrăutățit considerabil.
Pentru criticii săi, Spanberger irosește ceea ce ar putea fi o oportunitate de scurtă durată pentru schimbări majore de care este mare nevoie. Pentru susținătorii săi, ea încearcă să facă guvernarea de centru-stânga să funcționeze cu adevărat. Astfel, ea împiedică progresiștii să meargă prea departe în direcții care ar putea duce la o guvernare defectuoasă. Dar și la o reacție negativă din partea alegătorilor într-un stat care nu este încă ferm democrat.
Încercarea de a nu supăra electoratul de mijloc
Este o anticipare a provocărilor cu care s-ar putea confrunta alte state anul viitor, dacă un „val albastru” ar duce la formarea mai multor noi triade democrate. Și, la nivel național, în 2029, dacă democrații ar câștiga Casa Albă și Congresul.
Deși Spanberger se confruntă cu unele obstacole specifice Virginiei, dilema ei mai amplă este una familiară. Este posibil să joci dur din punct de vedere procedural fără să înfurii electoratul de mijloc? Când baza politică își dorește adoptarea întregii agende progresiste dintr-o singură mișcare, când ar trebui un guvernator sau un președinte să opună rezistență? Și dacă oricum ești deja ținta atacurilor dreptei, îți mai permiți să-i ai și pe cei de stânga nemulțumiți?
Dilema guvernatoarei
Controversele timpurii și criticile venite din partea dreptei i-au afectat ratingul de popularitate al lui Spanberger.
În centrul situației s-a aflat referendumul privind redesenarea circumscripțiilor electorale. Acesta a obligat-o să se angajeze într-o inițiativă, prin definiție, partizană. Unicul scop al acesteia era să ofere democraților mai multe mandate, pentru a compensa câștigurile republicane obținute prin redesenări similare în alte state.
„Deși câștigase alegerile cu o marjă de 15 puncte procentuale, până la începutul lunii aprilie, rata de încredere a lui Spanberger scăzuse la 47%, iar rata de neîncredere era de 46%. Perioada ei de grație se încheiase.
Cam atunci a trebuit să decidă ce să facă cu cele 1.156 de proiecte de lege pe care legislativul i le trimisese până la finalul sesiunii. În acea sesiune, Spanberger a fost „aproape invizibilă și abia auzită”, a scris editorialistul Bob Lewis de la Virginia Mercury.
Nu era deloc surprinzător: legislativul era obișnuit să preia conducerea. În Virginia, guvernatorilor le este interzis să candideze pentru un al doilea mandat consecutiv. Asta îi transformă rapid în „rațe șchioape” („lame ducks”). „Gluma în legislativ este: dacă nu-ți place guvernatorul, mai așteaptă câteva minute”, i-a spus Richard Meagher, politolog la Randolph-Macon College.
Combativitatea ei partizană a nemulțumit pe mulți
Figuri influente precum L. Louise Lucas, președintele „pro tempore” al Senatului statal și președinte al comisiei de buget și finanțe, dau tonul deciziilor. Lucas, în vârstă de 82 de ani, activează în legislativ de mai bine de trei decenii. În ultima perioadă a atras atenția la nivel național prin combativitatea sa partizană și prezența acidă pe rețelele de socializare. (Când senatorii Mark Warner și Tim Kaine și-au exprimat îngrijorarea cu privire la planurile ei de redistribuire electorală, ea a spus că obiecțiile lor veneau „dintr-un scaun aflat într-un colț”).
După patru ani sub guvernatorul republican Glenn Youngkin, democrații aveau o listă lungă de lucruri pe care le doreau. Asta, odată ce au obținut controlul asupra guvernului statal. O agendă care a însemnat atât schimbări progresiste îndrăznețe, cât și o abordare dură din punct de vedere procedural în privința efortului de redesenare a circumscripțiilor electorale (ulterior blocat în instanță).
Ezitantă cu unele măsuri cheie, hotărâtă cu ce a venit de la Legislativul american
Spanberger a promulgat marea majoritate a proiectelor de lege trimise de legislativ. Inclusiv măsuri privind salariul minim, concediul plătit pentru familie și probleme medicale, controlul armelor și drepturile reproductive.
Însă, în cazul altor măsuri-cheie, ea a ezitat.
Ce a respins guvernatoarea prin veto
Au existat unele proiecte de lege pe care Spanberger le-a respins categoric prin veto. Cum ar fi cele privind jocurile de noroc, reforma justiției penale și o nouă taxă pe vânzarea de saltele, destinată finanțării reciclării acestora.
În cazul altor proiecte de lege, ea a adoptat o abordare diferită — propunând inițial amendamente substanțiale la forma adoptată de legislativ și recurgând la veto doar atunci când legislativul a respins aceste modificări. În aceste situații, ea a spus că rămâne dedicată obiectivelor din propuneri. Dar consideră că, în forma actuală, legile ar produce efecte negative și necesită ajustări.
Diferend cu democrați pe legalizarea vânzărilor de marijuana
Pentru proiectul de lege mult așteptat al democraților privind legalizarea vânzărilor de marijuana în retail (consumul recreațional fusese deja legalizat în 2021), Spanberger a dorit să adauge sancțiuni mai dure pentru consumul în spații publice și pentru deținerea unor cantități mari. Criticii ei au văzut această inițiativă drept un „poison pill” (o prevedere menită să saboteze legea). S-a considerat că progresiștii din legislativ nu erau dispuși să înăsprească legislația antidrog.
Pentru proiectul de lege susținut de sindicate, care ar permite angajaților din administrația statală și locală să negocieze colectiv, Spanberger a propus amânarea aplicării pentru angajații administrațiilor locale până în 2030. În acel an în care, notabil, ea nu ar mai fi în funcție. (Unele administrații locale s-au plâns că, dacă legea ar fi adoptată în forma inițială, angajații ar putea negocia creșteri salariale care le-ar presa bugetele limitate.)
Temele recurente din veto-urile ei
Iar în cazul unui proiect de lege care crea o procedură prin care oamenii pot intenta acțiuni colective în instanțele din Virginia (unul dintre cele doar două state care nu are un astfel de mecanism formal), Spanberger a propus limitarea aplicării la câteva orașe și la comitatul Fairfax, precum și introducerea unei posibilități pentru judecători de a respinge mai devreme astfel de procese.
Există câteva teme recurente în veto-urile ei. Este sensibilă la percepția că Partidul Democrat este indulgent față de infracționalitate sau dezordine. Ori că este prea dornic să impună taxe noi.
Divizarea din rândul democraților
O altă preocupare este menținerea unei imagini favorabile pentru mediul de afaceri. Analistul politic din Virginia, Bob Holsworth, amintește că politicienii statului au acordat întotdeauna o atenție deosebită evaluărilor naționale ale climatului de afaceri, precum cele realizate de CNBC. Virginia se situează adesea pe locul 1 în astfel de clasamente (deși a coborât pe locul patru anul trecut).
Pentru a explica veto-ul lui Spanberger privind un consiliu de stabilire a prețurilor medicamentelor pe bază de rețetă, Holsworth a indicat investițiile recente ale unor companii precum AstraZeneca în construirea de unități de producție farmaceutică în Virginia.
Aici se regăsesc, de asemenea, ecouri ale tensiunilor democrate din alte state. Astfel, în New York City, primarul Zohran Mamdani se află într-un impas ce-i privește pe locuitorii foarte bogați, care amenință că vor părăsi orașul. Ori vor renunța la investițiile planificate, din cauza propunerilor sale de impozitare a celor înstăriți.
În California, democrații sunt divizați în privința unei propuneri de taxă pe avere. Aceasta generează aceleași îngrijorări și influențează cursa pentru funcția de guvernator. Iar tot mai mulți lideri s-ar putea regăsi în situații similare, pe măsură ce încearcă să gestioneze reacția populistă a bazei lor electorale împotriva celor bogați. Deși ei încearcă în același timp să atragă mediul de afaceri și să își crească baza fiscală pentru a susține cheltuieli noi.
Centre de date și tensiuni politice
Climatul de afaceri este un factor major într-o altă dispută amplă care o desparte în prezent pe Spanberger de aripa progresistă — cea legată de centrele de date.
Lucas, președintele comisiei de finanțe din Senat, vrea să elimine facilitățile fiscale pentru centrele de date. Apoi ea vrea să se bazeze în mare măsură pe aceste venituri pentru bugetul statului (care trebuie finalizat până pe 30 iunie). Însă Spanberger susține că eliminarea acestor scutiri fiscale ar însemna, de fapt, încălcarea unei promisiuni făcute companiilor. A acelora care au ales să investească în Virginia.
„Lucas a creat o problemă care este cu adevărat complicată pentru democrați, pentru că, pe de o parte, vorbim despre o scutire de taxe care ajunge la unii dintre cei mai bogați oameni din lume”, a spus Holsworth. „Iar pe de altă parte, dacă această facilitate este brusc retrasă, ratingul Virginiei ca unul dintre cele mai bune state pentru a face afaceri în SUA ar putea scădea semnificativ.”
Opoziție populistă în privința centrelor de date
Apariția centrelor de date au atras o opoziție populistă la nivel local, statal și federal, precum și o reacție anti-AI tot mai vizibilă în anumite segmente ale stângii. Astfel, și alți democrați se vor confrunta probabil cu provocări similare. În aprilie, guvernatoarea statului Maine, Janet Mills, a respins prin veto o propunere de moratoriu asupra centrelor de date. Ea a invocat îngrijorări că aceasta ar penaliza un proiect deja planificat.
Pe măsură ce disputa privind bugetul se prelungește, tensiunile dintre Spanberger și legislatori au crescut. Mulți dintre aceștia consideră că aceasta îi ia prin surprindere cu veto-urile sale și că nu se implică suficient de devreme în procesul decizional.
Deteriorarea relației cu cealaltă doamnă a politicii din Virginia, Louise Lucas
Între timp, relația cu Lucas continuă să se deterioreze. Un interviu din această săptămână în care Spanberger a afirmat că legislativul ar putea să nu o respecte din cauza atitudinii sale sexiste nu a fost bine primit.
„Chiar glumești!” a postat Lucas pe X miercuri. „Există un număr record de femei în Adunarea Generală, iar patru dintre ele sunt în funcții de conducere și aveți și o viceguvernatoare femeie, iar totuși credeți că totul e despre voi! Bine, ați crezut că e o idee bună, dar nu uitați: voi ați pornit toată această harababură!”
Plângere pentru defăimare
Există și tensiuni serioase în culise. În februarie, șeful de cabinet al lui Spanberger a depus o plângere pentru defăimare împotriva unui consilier mai vechi al lui Lucas. Ea susținea că acesta răspândește zvonuri calomnioase despre ea.
Totuși, a intra în conflict cu Lucas ar putea fi riscant. „Lucas are ceva dintr-un stil de tip „șef de clan” — ceea ce o face atractivă pentru mulți democrați din stat”, a declarat Meagher, politolog la Randolph-Macon College. „Alegătorii democrați, mai ales când se uită la conducerea națională, sunt sătui de lideri timizi, moderați, care vorbesc în termeni evazivi.”
Percheziții la un dispensar de marijuana al lui Louise Lucas
Între timp, profilul național al lui Lucas ar putea crește în curând. Luna trecută, FBI a percheziționat biroul ei și un dispensar de canabis pe care îl deține. Surse au declarat pentru The New York Times că percheziția a fost legată de o anchetă de corupție și luare de mită deschisă în timpul administrației Biden. Lucas s-a declarat victimă a unei campanii de represalii a lui Trump, afirmând: „Nu dau înapoi.”
În acest context, Spanberger este Abigail Spanberger, iar Lucas este o politiciană din Virginia implicată în acest conflict politic.
Alți democrați se vor confrunta cu provocări similare
În teorie, Spanberger încearcă să atragă electoratul de mijloc din statul său. Însă, între alegeri, alegătorul neafiliat este adesea neimplicat și mai puțin mobilizat. Vocile cele mai puternice sunt cele ale partizanilor și ideologilor. Asta o lasă cu o aripă dreaptă care i s-a întors deja împotrivă și cu o aripă stângă care începe, la rândul ei, să o critice.
Și, deși unele dintre provocările lui Spanberger sunt specifice statului său, alți viitori guvernatori democrați — sau următorul președinte democrat — s-ar putea regăsi curând în situații similare.
Puterea executivă trebuie să decidă asupra compromisurilor
Baza partidului și grupurile de interese vor avea o listă de așteptîări formată din obiective politice progresiste pe care și le-au dorit de mult timp, precum și măsuri procedurale ferme pentru a contracara ceea ce percep drept jocurile incorecte ale dreptei.
Imaginează-ți un democrat care depune jurământul ca președinte în 2029, având majoritate în Congres, și care este imediat copleșit de cereri pentru eliminarea obstrucționării legislative (ceea ce ar debloca și mai multe priorități legislative amânate de mult) și pentru extinderea numărului de judecători ai Curții Supreme. Între timp, activiștii fac presiuni pentru programe majore de cheltuieli noi, în condițiile în care deficitul și datoria publică se agravează.
Puterea executivă va fi cea care trebuie să evalueze toate aceste compromisuri politice și practice asociate. Apoi să decidă când trebuie spus „nu”. Dacă experiența lui Spanberger este un indiciu, nu vor exista răspunsuri ușoare care să îi aștepte.
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!