Citește știri
0 comentarii
Interviu angajare Sursa: Freepik Suma poate ajunge la 2.250 de lei lunar pentru fiecare angajat, iar măsura face parte din politicile active de ocupare a forței de muncă.
Scopul este dublu. Pe de o parte, se încearcă reintegrarea persoanelor care găsesc greu un loc de muncă. Pe de altă parte, statul încearcă să compenseze lipsa de personal din anumite sectoare.
Cât primesc firmele și ce condiții trebuie respectate
Angajatorii pot beneficia de subvenția de 2.250 de lei pe lună, pentru o perioadă de 12 luni. În schimb, există o condiție esențială. Contractul de muncă trebuie menținut cel puțin 18 luni.
Subvenția se acordă proporțional cu timpul lucrat și include și perioadele de concediu de odihnă.
Pentru a accesa banii, firmele trebuie să semneze o convenție cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în termen de maximum 12 luni de la angajare.
Cine sunt angajații pentru care se acordă bani
Schema nu vizează doar persoanele peste 45 de ani. Sunt incluse mai multe categorii considerate vulnerabile.
Este vorba despre șomeri de lungă durată, tineri fără ocupație (NEET), părinți unici sau persoane aflate aproape de pensionare.
În cazul șomerilor de lungă durată, criteriul este durata înregistrării la agențiile de ocupare.
Schimbări recente: sprijin mai mare pentru tineri și extinderea categoriilor
Guvernul a modificat legislația pentru a adapta măsurile la realitatea pieței muncii.
Una dintre cele mai importante noutăți este introducerea unei prime de stabilitate pentru tinerii NEET.
Aceasta poate ajunge la 27.000 de lei în doi ani, dacă angajarea este pe perioadă nedeterminată.
În același timp, au fost incluse noi categorii, precum mamele cu mai mulți copii sau persoanele care au executat pedepse privative de libertate.
De ce oferă statul aceste subvenții
Dincolo de componenta socială, măsura are un rol economic clar. România se confruntă cu un deficit de forță de muncă în mai multe domenii.
În același timp, există segmente de populație care rămân în afara pieței muncii pentru perioade lungi.
Prin aceste subvenții, statul încearcă să reducă acest decalaj.
Integrarea acestor persoane în economie înseamnă mai mulți contribuabili și o presiune mai mică asupra bugetului social.
Riscurile din spatele măsurii
Deși schema pare avantajoasă, există și riscuri. Unele companii ar putea folosi subvențiile fără a oferi stabilitate reală angajaților.
Pentru a preveni astfel de situații, legea prevede sancțiuni clare.
Firmele care nu respectă perioada minimă de 18 luni pierd subvenția și nu mai pot accesa alte programe timp de doi ani.
De asemenea, nu sunt eligibile companiile aflate în insolvență sau cele care au avut relații de muncă recente cu aceiași angajați.
Un instrument necesar, dar nu suficient
Subvențiile de acest tip pot avea un impact pozitiv pe termen scurt. Ele stimulează angajările și oferă o șansă reală persoanelor care altfel ar rămâne în afara pieței muncii.
Pe termen lung însă, eficiența depinde de capacitatea economiei de a absorbi și menține acești angajați fără sprijin constant.
Fără reforme structurale mai ample, există riscul ca astfel de măsuri să devină dependente de bugetul public, scrie Digi24.
Surse: https://mmuncii.gov.ro/wp-content/uploads/2025/11/LEGE-Nr-76-din-2002.pdf
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
