Viitorul, fabricat în China. Cum a ajuns Beijingul să amenințe supremația tehnologică a SUA

O amplă analiză publicată de The New Yorker arată că ascensiunea Chinei se suprapune peste o perioadă în care Statele Unite reduc finanțarea cercetării și își slăbesc alianțele. Miza competiției depășește economia: țara care va controla următorul val tehnologic va putea schimba și raportul global de putere. 

China domină deja industriile viitorului

Producătorul chinez BYD a depășit Tesla și a devenit cel mai mare constructor mondial de vehicule electrice. China produce cel puțin 70% dintre dronele, mașinile electrice, bateriile litiu-ion și panourile solare realizate la nivel global, potrivit datelor prezentate de publicația americană.

Țara instalează mai mulți roboți industriali decât toate celelalte state la un loc. Și are o capacitate de construcție navală de aproximativ 200 de ori mai mare decât cea a Statelor Unite. În ultimele două decenii, producția sa de electricitate a trecut de la jumătate din nivelul american la mai mult decât dublul acestuia. 

Un exemplu al vitezei industriale este fabrica Xiaomi de lângă Beijing, construită în numai 14 luni. Aproximativ 700 de roboți lucrează pe o suprafață cât o sută de terenuri de fotbal. Compania susține că o mașină terminată iese de pe linia de producție la fiecare 76 de secunde. 

SUA taie fondurile pentru cercetare, Beijingul le majorează

În timp ce administrația Trump a redus finanțarea studiilor științifice federale și universitare, guvernul chinez a anunțat o nouă creștere de 10% a bugetului pentru știință și tehnologie. China a depășit Statele Unite și Uniunea Europeană la numărul lucrărilor științifice influente, măsurate prin citări. 

Beijingul a trecut înaintea Washingtonului și la numărul studiilor clinice. Companiile chineze de biotehnologie produc aproape o treime dintre noile medicamente aflate în dezvoltare la nivel mondial. Se apropie astfel de performanța Statelor Unite.

Avantajul este alimentat și de întoarcerea cercetătorilor chinezi plecați în Occident. Aproape 20.000 de oameni de știință de origine chineză au părăsit SUA între 2010 și 2021, pe fondul suspiciunilor de spionaj, al ostilității politice și al reducerii finanțărilor. 

Inteligența artificială intră direct în fabrici

Companiile americane vorbesc mai ales despre construirea unei inteligențe artificiale generale, capabile să rivalizeze cu omul. Firmele chineze au obiective directe: folosirea tehnologiei în fabrici, comerț, administrație și viața de zi cu zi.

La compania AInnovation, camerele dotate cu inteligență artificială verifică șuruburi pentru defecte microscopice și înlocuiesc munca inspectorilor umani. Un alt sistem poate analiza consumul unei fabrici de bere, identifica utilajele cu probleme și propune soluții în câteva minute, o sarcină care înainte dura câteva ore. 

Lipsa celor mai performante cipuri, provocată inclusiv de restricțiile americane, a obligat companiile chineze să construiască modele mai ieftine și mai eficiente. DeepSeek a surprins Silicon Valley tocmai prin capacitatea de a obține rezultate competitive cu resurse mai reduse. 

Costul progresului: supravegherea intră în viața private

Modelul tehnologic chinez vine însă cu un control tot mai mare exercitat de stat. Camerele sunt prezente în aproape toate spațiile publice. Inteligența artificială este folosită pentru identificarea și expunerea persoanelor care aruncă gunoi, traversează neregulamentar sau nu separă corect deșeurile.

Unele sisteme școlare combină informații despre cursuri, cămine, cheltuieli și evaluări psihologice pentru a atribui elevilor niveluri de risc. Alte programe analizează expresiile feței, emoțiile sau comportamentul angajaților. Unele companii înregistrează automat toate ședințele pentru a urmări promisiunile făcute de personal. 

Marile slăbiciuni ale Chinei

Forța tehnologică ascunde probleme economice și sociale profunde. Prăbușirea pieței imobiliare a lăsat în urmă aproximativ 90 de milioane de locuințe goale, iar vânzările de case noi s-au redus la jumătate față de nivelul anterior crizei.

Șomajul în rândul tinerilor trecuse de 21% înainte ca autoritățile să modifice metodologia de calcul. Doar aproximativ 28% dintre chinezi se mai așteaptă ca nivelul lor de trai să crească, aproape jumătate față de proporția înregistrată la începutul secolului. 

China se confruntă și cu o criză demografică. Numărul nașterilor a coborât sub opt milioane, cel mai redus nivel din 1949, iar rata fertilității a ajuns la aproximativ un copil pentru fiecare femeie. Guvernul încearcă să compenseze reducerea forței de muncă prin automatizare și roboți. 

Nici progresul științific nu este complet. China nu a reușit încă să producă la cel mai înalt nivel motoare pentru avioane comerciale sau cele mai performante microcipuri, iar o mare parte a cercetării sale rămâne incrementală. 

O lume dezbinată, nu neapărat una condusă de China

Ascensiunea Beijingului provoacă tot mai multă teamă în Europa. Supraproducția chineză de automobile, panouri solare, baterii și produse chimice este exportată la prețuri care amenință industriile locale, în special economia Germaniei.

Totuși, China nu pare dispusă să preia toate responsabilitățile internaționale asumate anterior de Statele Unite. Beijingul își dorește mai multă influență, dar evită rolul de garant al securității globale sau de administrator al crizelor internaționale. 

Rezultatul ar putea fi o perioadă de dezordine, în care statele se înarmează, își subvenționează industriile și caută resurse sau tehnologii pe care să le poată folosi împotriva rivalilor. Competiția dintre China și SUA riscă astfel să producă o lume mai fragmentată, nu doar să înlocuiască pur și simplu dominația americană cu una chineză.