Alegerile parlamentare anticipate sunt văzute de o parte dintre români drept o soluție pentru actualul blocaj politic. Totuși, directorul general al INSCOP Research, Remus Ștefureac, avertizează că un nou scrutin nu ar elimina automat dificultățile privind formarea unei majorități parlamentare.
Potrivit acestuia și citat de Ziare.com, în luna mai 2026, 41% dintre români considerau că alegerile anticipate reprezintă cea mai bună variantă pentru depășirea crizei politice. Procentul era diferit în funcție de opțiunea electorală. În opinia lui Remus Ștefureac, după două luni de blocaj politic, percepțiile populației s-ar putea să se fi schimbat.
„În urmă cu două luni, în mai 2026, 41% dintre români erau de părere că alegerile anticipate sunt soluția pentru depășirea crizei politice (26% dintre votanții PSD, 25% dintre votantii PNL, 39% dintre votanții USR și 63% dintre votanții AUR). Acum, după două luni de blocaje și nuanțarea discursului politic pe marginea acestui subiect, percepțiile probabil ca s-au modificat și ele”, a scris, marți, pe Facebook, directorul general al INSCOP Research, Remus Ștefureac.
Directorul INSCOP nu vede o soluție sigură
În analiza sa, Remus Ștefureac spune că alegerile anticipate ar putea debloca situația politică. Totuși, el avertizează că nu există nicio garanție. Exemplul Bulgariei arată că repetarea alegerilor nu produce automat o majoritate stabilă.
„Poate că alegerile anticipate ar putea duce la o deblocare a situației. Poate că nu, așa cum au demonstrat-o în mod repetat bulgarii (…) O certitudine avem însă. Fragmentarea reprezentării în Parlamentul României se va păstra, cu toate consecințele ei asupra capacității de formare a unei majorități în condițiile evaporării compromisului politic”, spune directorul INSCOP.
Cum ar putea arăta viitorul Parlament
Conform estimării prezentate de Remus Ștefureac, un scrutin organizat duminica viitoare ar schimba configurația Parlamentului. AUR și-ar dubla scorul electoral. PNL ar înregistra o creștere. În schimb, PSD, USR și UDMR ar stagna, în cel mai bun caz.
De asemenea, SOS România și POT nu ar mai intra în Parlament. Totodată, directorul INSCOP nu exclude apariția unor partide noi. Explicația este legată de nemulțumirea unei părți a populației față de actuala clasă politică. Un alt factor îl reprezintă incertitudinea privind viitoarea conduită publică și politică a lui Călin Georgescu. În opinia sa, această situație poate favoriza apariția unor noi proiecte politice.
Liderii politici discută tot mai des despre anticipate
În ultimele zile, mai mulți lideri politici au comentat posibilitatea organizării alegerilor anticipate.
Astfel, președintele Nicușor Dan spune că nu exclude acest scenariu. Totuși, șeful statului nu îl consideră dezirabil. În opinia sa, structura viitorului Parlament nu ar fi foarte diferită de cea actuală.
La rândul său, liderul PNL și premierul interimar Ilie Bolojan afirmă că anticipatele pot deveni o soluție. Acest lucru s-ar întâmpla dacă partidele nu vor găsi responsabilitatea necesară pentru învestirea unui nou Guvern.
De asemenea, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirmă că scenariul rămâne pe masă. În opinia sa, alegerile anticipate ar putea avea loc în toamna acestui an.
Totodată, liderul UDMR, Kelemen Hunor, confirmă că subiectul a fost discutat la consultările de la Palatul Cotroceni. Acesta avertizează însă că AUR ar putea ieși pe primul loc. În acest caz, formațiunea ar primi prima șansă de a forma Guvernul.
În același timp, președintele USR, Dominic Fritz, consideră că nu există șanse pentru învestirea unui nou Executiv până la sfârșitul lunii iulie. Din acest motiv, liderul USR vede anticipatele drept o soluție pentru depășirea blocajului politic.
Separat, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că alegerile anticipate reprezintă singura soluție democratică și rațională pentru ieșirea din criză. Acesta afirmă că susținerea unui guvern minoritar ar valida un comportament pe care îl consideră profund nedemocratic din partea președintelui Nicușor Dan.
Nu în ultimul rând, europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan amintește că alegerile parlamentare anticipate nu sunt o excepție în Europa. Potrivit acestuia, în ultimii cinci ani, un astfel de scrutin a fost organizat în 10 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.