Spionaj la NATO. O stagiară canadiană a fost reținută în Belgia pentru activități secrete

O cetăţeană canadiană de origine chineză a fost reținută de autoritățile din Belgia sub acuzații grave de spionaj. Aceasta activa ca stagiară la cartierul general strategic al Puterilor Aliate în Europa ale NATO, situat la Mons. Parchetul federal belgian a confirmat oficial măsurile luate împotriva suspectei.

 „Ea este suspectată că făcea spionaj în profitul unei ţări terţe şi de participare la o organizaţie criminală”, a indicat parchetul federal.

Serviciile de securitate ale alianței au sesizat autoritățile competente după ce au observat comportamentul suspectei.

 „Suspecta atrăsese atenţia serviciilor de securitate ale SHAPE, care au denunţat faptele la Serviciul General de Informaţii şi Securitate”, a precizat parchetul.

Poliția judiciară a efectuat percheziții la locuința sa și la locul de muncă. Iar un judecător a emis un mandat de reținere.

Paralele istorice cu celebrul caz Caraman

Acest incident trezește amintiri din perioada Războiului Rece, când structurile alianței s-au confruntat cu o breșă majoră de securitate. Atunci, o rețea condusă de Mihai Caraman a acționat în Franța, obținând documente clasificate. Informațiile sustrase au ajuns la serviciile secrete românești și au fost transmise parțial Uniunii Sovietice.

 Caraman era un tânăr ofiţer din promoţia anului 1950 cu reale aptitudini pentru culegerea de informaţii. Mihai Caraman s-a dovedit şi un foarte bun „profiler” sau controlor cu excelente cunoştinţe de psihologie şi cultivarea relaţiilor bazate pe agende multiple.

Reţeaua condusă de Mihai Caraman a lucrat prin agenţii săi timp de 11 ani. A reuşit astfel să penetreze sediul NATO aflat în epocă la Paris.

Reţeaua era alcătuită din Robert van de Wielhe, Francis Andrè Roussilhe (nume de cod „Taras Bulba”, unul din cei mai eficienţi agenţi ai reţelei); Nahit Imre; Arlette Cotton de Bennetot; Pierre Rocheron; Antoinette Durieu; Klaus Edelmann; Sylvette Borel; Gèrard Gautherin.

Mihai Caraman şi unii din colegii săi care au întreţinut reţeaua: Ioan Iacobescu (cel ce îi va lua locul lui Caraman la conducerea grupării, când acesta va fi plecat la Bucureşti pentru a-i asigura securitatea lui de Gaulle), Mihail Simula (Secretar II U.N.E.S.C.O.), Mihail Georgescu (Secretar II Ambsada României la Paris), Gheorghe Ionescu (Secretear II Ambasada României la Paris), Eugen Vişan (Secretear II Ambasada României la Paris), Pavel Cismaru (Secretar I Ambasada României la Paris), Constantin Mirea (Secretear II Ambasada României la Paris), Ion Păduraru (Secretar II U.N.E.S.C.O.), Mihai Ilie (Prim Consilier Ambasada României la Paris)

Cum funcţiona reţeaua

Agenţii săi, străini şi de naţionalităţi diferite aveau – cei mai mulţi dintre ei – slujbe obţinute la cartierul general al NATO. Nu au excelat prin funcţii mari. Ci au fost membri ai birocraţiei organizaţiei, care însă aveau acces la informaţii de primă mână.

Mii de pagini de documentaţie cu caracter strict secret şi până la indicativul de clasificare „Cosmic Top” (de cea mai mare importanţă) au fost livrate de reţeaua Caraman către centrala din Bucureşti.

Un acord încheiat la 11 iulie 1960 între România şi URSS prevedea ca materialele furnizate de agenţii români să fie transmise în copie şi Moscovei.

Între iulie 1960 şi mai 1962 fuseseră predate organelor sovietice de informaţii 2 887 de documente. Totodată, fuseseră predate şi 26 de note şi rapoarte obţinute din diverse domenii de interes: politic, economic, militar şi tehnico-ştiinţific.