Acuzarea populară din dosarul Begoña Gómez cere 13 ani de închisoare pentru soția premierului spaniol Pedro Sánchez. Pentru consiliera acesteia, Cristina Álvarez, sunt solicitați șase ani.
În sistemul judiciar spaniol, acuzarea populară permite cetățenilor sau organizațiilor să participe într-un proces penal ca parte acuzatoare. Aceasta acționează independent de Parchet. În acest caz, organizațiile implicate sunt reprezentate de Hazte Oír. Acuzarea cere și audierea mai multor martori. Printre aceștia se numără premierul Pedro Sánchez și ministrul Félix Bolaños.
Parchetul are însă o poziție diferită. Procurorii au susținut pe parcursul anchetei că dosarul ar trebui clasat și nu vor formula acuzații. Apărarea lui Gómez a cerut, de asemenea, închiderea cazului.
Dosarul ajunge în fața unui juriu
Curtea din provincia Madrid a confirmat decizia judecătorului de instrucție Juan Carlos Peinado. Cazul urmează să ajungă în fața unui juriu popular pentru acuzațiile de trafic de influență și delapidare. Una dintre principalele suspiciuni privește Catedra de Transformare Socială Competitivă. Aceasta funcționează în cadrul Universității Complutense din Madrid (UCM), una dintre principalele universități publice din Spania, și a fost condusă de Begoña Gómez.
Acuzarea susține că Gómez s-ar fi folosit de statutul său de soție a premierului. În acest fel, universitatea ar fi fost determinată să creeze catedra și să o numească la conducerea acesteia. Magistrații care au analizat dosarul consideră că există indicii privind exercitarea unei „presiuni morale” asupra conducerii universității. Argumentația instanței menționează și întâlnirea dintre Gómez și rectorul instituției.
Întrevederea a avut loc la Palatul Moncloa, sediul Guvernului Spaniei și reședința oficială a premierului. Pentru acuzația de trafic de influență sunt solicitați doi ani de închisoare. Acuzarea cere și o amendă, precum și interdicția de a încheia contracte cu sectorul public timp de zece ani.
Activitatea consilierei, în centrul unei alte acuzații
O altă componentă a dosarului privește activitatea Cristinei Álvarez, consiliera lui Begoña Gómez. Postul acesteia a fost creat în iulie 2018, în cadrul structurii Președinției Guvernului. Álvarez era plătită din fonduri publice pentru gestionarea agendei și protocolului soției premierului.
Acuzarea susține însă că aceasta s-ar fi ocupat și de activități private ale lui Gómez. Salariile achitate din bugetul statului în perioada vizată ar depăși 364.000 de euro. Pentru această componentă a dosarului, Hazte Oír solicită trei ani de închisoare pentru Gómez, pentru delapidare în formă continuată. Organizația cere și suspendarea dreptului de a ocupa funcții publice timp de patru ani.
Software-ul universității, cea mai gravă acuzație
Cea mai mare parte a pedepsei cerute pentru Begoña Gómez este legată de un software dezvoltat pentru catedră. Programul a fost finanțat din bani publici. Acuzarea susține că software-ul ar fi fost trecut în sfera privată. În acest scop ar fi fost folosite mai multe mărci, domeniul „transformatsc.org” și societatea Transforma TSC SL.
Prejudiciul estimat pentru Universitatea Complutense este de 113.509 euro. Pentru presupusa delapidare în formă agravată sunt solicitați opt ani de închisoare. Acuzarea cere și interzicerea ocupării unor funcții publice timp de 20 de ani. Împreună cu celelalte două acuzații, pedeapsa solicitată ajunge la 13 ani de închisoare, conform publicației abc.es.
Există și o variantă alternativă. Dacă instanța va considera că traficul de influență și delapidarea formează un concurs de infracțiuni, acuzarea cere o pedeapsă unică de zece ani.
Șase ani de închisoare ceruți pentru Cristina Álvarez
Consiliera de la Moncloa este acuzată de participare la presupusa delapidare a software-ului. Hazte Oír o consideră pe Cristina Álvarez participant necesar la comiterea faptei. Pentru aceasta sunt solicitați șase ani de închisoare și 15 ani de interdicție pentru ocuparea unor funcții publice.
Acuzarea cere și ca cele două femei să suporte cheltuielile procesului. Sumele ar urma să fie stabilite în funcție de eventuala răspundere penală a fiecăreia.
Pedro Sánchez, solicitat ca martor
Lista martorilor propuși de acuzare îl include chiar pe premierul Pedro Sánchez. Acesta ar urma să fie întrebat despre folosirea Palatului Moncloa pentru întâlniri legate de proiectele soției sale. Acuzarea solicită și audierea ministrului Félix Bolaños, fost secretar general al Președinției Guvernului. Mărturia sa ar urma să clarifice circumstanțele în care a fost creat postul Cristinei Álvarez.
Pe lista martorilor se află și Joaquín Goyache, fostul rector al Universității Complutense. Acesta ar urma să ofere informații despre înființarea catedrei și întâlnirile avute cu Gómez la Moncloa.
O altă anchetă vizează contracte publice
Acuzarea solicită și audierea omului de afaceri Juan Carlos Barrabés. Acesta a avut statutul de persoană cercetată în dosar. Întrebările ar urma să privească relația sa profesională cu Begoña Gómez și întâlnirile desfășurate la Palatul Moncloa. Acuzarea vrea informații și despre implicarea sa în masterul și proiectele asociate Catedrei de Transformare Socială Competitivă.
Separat, o investigație deschisă la solicitarea Parchetului European analizează contractele publice atribuite de Red.es lui Barrabés. Potrivit anchetei conduse de judecătorul Peinado, omul de afaceri ar fi sprijinit dezvoltarea catedrei conduse de Gómez. Ajutorul ar fi fost legat de experiența sa în antreprenoriat și afaceri tehnologice.
Dosarul se îndreaptă spre proces, însă pozițiile părților sunt diferite. Acuzarea populară cere pedepse cu închisoarea pentru Gómez și Álvarez. Parchetul și apărarea soției premierului susțin, în schimb, că dosarul ar trebui închis.