Somnul: cea mai ignorată „terapie”. Dr. Zamfir: În timpul somnului, organismul intră într-un proces de recuperare esențial”

În cadrul unui interviu realizat pentru News Edge, Dr. Cătălin Zamfir de la clinica Medikali explică în detaliu de ce somnul nu poate fi înlocuit și cum fiecare noapte de odihnă funcționează ca un proces complex de regenerare pentru creier, sistemul nervos și întreg organismul. De la consolidarea memoriei și reglarea emoțiilor, până la influența asupra metabolismului, greutății corporale și sănătății cardiovasculare, somnul apare ca un mecanism central al echilibrului biologic.

Medicul scoate în evidență faptul că nu este suficient „să dormim mult”, ci contează și când, cum și în ce condiții dormim. Ritmul circadian, igiena somnului, expunerea la lumină artificială, alimentația de seară și chiar obiceiurile aparent banale, precum utilizarea telefonului înainte de culcare, pot influența decisiv calitatea odihnei.

Mituri legate de somn

În același timp, în spațiul public circulă numeroase mituri legate de somn, de la ideea că putem „recupera” în weekend lipsa de odihnă din timpul săptămânii, până la eficiența somnului fragmentat sau a puiului de somn de peste zi. În acest context, conceptul de „power nap” este adesea prezentat fie ca soluție miraculoasă, fie ca factor perturbator, deși realitatea este mai nuanțată și depinde de durată și context.

Dr. Cătălin Zamfir aduce o perspectivă medicală clară asupra acestor aspecte, explicând nu doar ce se întâmplă în organism în timpul somnului, ci și ce consecințe apar atunci când acesta este insuficient sau dezechilibrat pe termen lung. Somnul devine astfel mai mult decât o necesitate biologică de bază. Este o adevărată „terapie naturală” fără de care creierul, metabolismul și sistemul imunitar nu își pot menține funcționarea optimă.

„În timpul somnului, organismul intra într-un proces de recuperare, moment în care au loc ajustări esentiale pentru funcționarea normală a întregului organism.”, a explicat dr. Cătălin Zamfir.

Această etapă de recuperare nu este doar o perioadă de repaus, ci un interval activ în care corpul își reface resursele și își recalibrează funcțiile vitale. În lipsa acestui proces, sistemele biologice încep să își piardă eficiența, iar efectele se resimt atât la nivel fizic, cât și psihic.

 Creierul în somn: memorie, emoții și echilibru neurologic

Una dintre cele mai importante dimensiuni ale somnului este impactul său asupra creierului. În timpul nopții, creierul nu „se oprește”, ci intră într-un proces intens de reorganizare și consolidare a informațiilor.

„În timpul somnului, organismul intră într-o fază intensă de întreținere și reorganizare. Principalele procese care au loc în timpul somnului sunt cele de consolidare a memoriei, de procesare a emoțiilor, de refacere a conexiunilor neuronale, echilibrare a neurotransmițătorilor și reducerea inflamației și stresului oxidativ asupra neuronilor. Lipsa somnului poate provoca efecte asupra memoriei, vitezei de gândire, capacității de dobândire a informațiilor noi, capacității de concentrare, controlului emoțional”, a subliniat medicul neurolog.

Această descriere evidențiază rolul esențial al somnului în sănătatea cognitivă. Practic, în timpul somnului se stabilizează memoria, se reglează emoțiile și se reconstruiesc conexiunile neuronale. În lipsa lui, apar dezechilibre care afectează gândirea, atenția și chiar stabilitatea emoțională.

Câte ore dormim și când contează cel mai mult somnul

Durata somnului rămâne un factor esențial, însă la fel de important este și modul în care acesta se raportează la ritmul biologic al organismului. „Calitatea somnului este foarte importantă, însă și durata somnului. Exista variații de la un individ la altul, dar în medie, un adult are nevoie de aproximativ 7–9 ore de somn pe noapte. Copiii și adolescenții au nevoie de mai mult, deoarece organismul și creierul sunt în dezvoltare, în timp ce persoanele vârstnice pot dormi ceva mai puțin, 5-6h.”, a explicat dr. Zamfir.

Pe lângă numărul de ore, ritmul circadian joacă un rol decisiv în eficiența odihnei. „Da, sunt importante atât numărul de ore, cat și intervalul în care dormim. Chiar dacă considerăm ca numărul de ore acumulat pe o durată de 24h este suficient, somnul efectuat pe durata nopții este cel mai important deoarece respectă ritmul biologic al organismului”, a adăugat specialistul.

Somnul de noapte nu poate fi înlocuit complet de somnul fragmentat sau de odihna din timpul zilei, chiar dacă totalul orelor pare suficient.

Igiena somnului, slăbitul, power naps și semnalele de alarmă

Somnul influențează direct metabolismul, greutatea corporală și sănătatea generală. Lipsa lui nu afectează doar energia zilnică, ci întregul organism.

„Lipsa somnului pe termen lung afectează întregul organism. Poate duce la creștere în greutate, tulburări metabolice, creșterea riscului de diabet și hipertensiune, slăbirea sistemului imunitar și afectarea sănătății inimii. De asemenea, apar mai frecvent oboseala cronică, problemele de concentrare și iritabilitatea.”, a precizat medicul.

Legătura dintre somn și controlul greutății este una directă și hormonală: „Da, exista! Lipsa somnului influențează hormonii care reglează foamea: crește pofta de mâncare și scade senzația de sațietate. Persoanele care au o durată a somnului redusă au tendința să consume mai multe alimente, mai ales bogate în zahăr și grăsimi, ceea ce favorizează în timp creșterea în greutate.”, a explicat dr. Zamfir.

În ceea ce privește igiena somnului, există reguli care țin de disciplina zilnică. „O igienă a somnului bună începe cu reducerea timpului de expunere la ecrane, cu 1-2h anterior somnului. O camera aerisită, fară zgomot de fundal, o temperatură ambientală de 19-23 grade Celsius, limitarea consumului de substanțe neuroexcitante în a doua parte a zilei/seara. Evitarea consumului de alcool și mese hipercalorice seara. Program de somn: o ora de culcare și de trezire fixă.”, a precizat neurologul.

Somnul de peste zi poate avea rol benefic, dar doar în anumite limite: „În cazul în care suntem obosiți, un power nap este benefic, dar creșterea duratei de somn în timpul zilei va duce la scăderea calității somnului în timpul nopții.”, a avertizat dr. Zamfir. „Ideal 15-30min.”, a adăugat acesta.

Cine ar trebui să se îngrijoreze?

În final, specialistul atrage atenția asupra situațiilor în care tulburările de somn necesită investigații medicale. „Oricine poate să aibă tulburări de somn ocazional, însă când acestea nu se remit, e recomandată o evaluare medicală. Insomnia persistentă, somnolența în timpul zilei, episoade de apnee în somn, mișcări necontrolate ale membrelor in timpul somnului, cefalee debutată la trezire sunt câteva din semnele care pot fi întâlnite atât în patologie neurologică, dar pot fi secundare și altor patologii medicale”, a explicat medicul neurolog.

Somnul rămâne, astfel, o terapie biologică esențială, ignorată frecvent, dar fundamentală pentru sănătatea creierului, a corpului și a echilibrului metabolic. În lipsa lui, organismul nu doar că obosește, ci își pierde treptat capacitatea de autoreglare.

O propunere de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!