Oamenii de știință avertizează asupra unui fenomen considerat fără precedent în istoria geologică recentă a planetei: schimbările climatice încetinesc rotația Pământului, iar ritmul actual al acestei modificări nu a mai fost observat în ultimii 3,6 milioane de ani.
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Viena și ETH Zurich, topirea accelerată a calotelor glaciare și a ghețarilor redistribuie mase uriașe de apă dinspre poli către oceane, influențând direct viteza de rotație a planetei.
Cum afectează topirea gheții mișcarea Pământului
Pe măsură ce gheața acumulată la poli se topește, apa ajunge în oceane și se deplasează spre zonele ecuatoriale.
Acest transfer de masă modifică distribuția greutății pe planetă și produce un efect similar cu cel al unui patinator artistic care își întinde brațele în timpul unei piruete, ceea ce duce la încetinirea rotației.
Consecința este prelungirea duratei unei zile, chiar dacă schimbarea este extrem de mică și se măsoară în fracțiuni de milisecundă.
Cât de mare este schimbarea
Cercetătorii au calculat că durata unei zile crește în prezent cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol.
Deși valoarea pare infimă, specialiștii spun că forțele implicate sunt uriașe.
„O astfel de schimbare a lungimii zilei necesită o redistribuire uimitoare a masei: de ordinul a 1.000 de gigatone care se deplasează de la poli la oceane”, a explicat profesorul Benedikt Soja, coautor al studiului.
Pentru comparație, oamenii de știință spun că această cantitate ar putea forma un cub de gheață de 10 kilometri înălțime, mai mare decât Everestul.
Energie comparabilă cu un cutremur devastator
Autorul principal al cercetării, Mostafa Kiani Shahvandi, a subliniat amploarea forței implicate.
„Schimbarea energiei de rotație a Pământului este echivalentă cu un cutremur cu magnitudinea de 9,0.”
Specialiștii precizează însă că această comparație reflectă doar cantitatea de energie implicată, nu un efect distructiv direct.
Fenomen nemaivăzut de milioane de ani
Pentru a reconstrui evoluția rotației planetei, echipa a analizat fosile microscopice marine numite foraminifere bentonice, ale căror structuri chimice păstrează informații despre nivelurile antice ale mărilor.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, cercetătorii au analizat date care acoperă ultimii 3,6 milioane de ani.
Rezultatele arată că doar în urmă cu aproximativ două milioane de ani s-a înregistrat un episod comparabil, provocat de topirea naturală masivă a calotelor glaciare.
Astăzi însă, oamenii de știință spun că activitatea umană reproduce un efect similar într-un interval mult mai scurt.
Impact asupra tehnologiei moderne
Modificarea duratei zilei are implicații practice importante.
Sistemele de navigație GPS, telecomunicațiile și misiunile spațiale depind de o sincronizare extrem de precisă, iar chiar și schimbări minuscule ale rotației terestre pot influența aceste sisteme.
Un nou semnal de alarmă climatic
Autorii studiului avertizează că, în scenariile în care emisiile de carbon rămân ridicate, schimbările climatice ar putea deveni până la finalul secolului principalul factor care influențează durata zilei, depășind chiar și efectele gravitaționale ale Lunii.
„Cea mai importantă concluzie este că influența umană asupra sistemului terestru a devenit atât de profundă încât acum schimbăm chiar modul în care se rotește Pământul nostru”, a concluzionat profesorul Soja.
Sursa: Mediafax