Românii tratează durerea „după ureche”. Horațiu Moldovan, președinte CNAS: „Avem nevoie de o schimbare de paradigmă în sănătate”

Într-o sală plină de reprezentanți ai autorităților, medici, manageri de spitale, experți în sănătate publică și lideri ai industriei farmaceutice, una dintre cele mai apăsătoare concluzii ale Conferinței Naționale de Sănătate #UndeDoare a venit dintr-un studiu care descrie felul în care românii se raportează la propria sănătate: ignoră simptomele, amână consultul medical și renunță frecvent la tratamente înainte de finalizare.

Datele prezentate joi, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București, de către CES Bucharest, arată că 7 din 10 români evită să meargă la medic chiar și atunci când durerile persistă. Aproape 40% aleg să ia medicamente fără recomandare medicală, iar peste 60% spun că nu înțeleg complet diagnosticul primit. Mai mult, 76% dintre respondenți recunosc că au întrerupt tratamentul prescris înainte de termen.

Concluzia care a plutit deasupra întregii conferințe a fost că problemele sistemului medical românesc nu mai pot fi rezolvate exclusiv prin finanțare suplimentară sau investiții punctuale. În lipsa prevenției, a educației medicale și a unor politici publice coerente, costurile continuă să crească, iar pacienții ajung prea târziu în sistem.

„Prevenția și diagnosticul precoce trebuie să devină priorități reale ale sistemului de sănătate”, a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), subliniind că educația medicală rămâne una dintre cele mai vulnerabile zone ale relației dintre pacient și sistemul sanitar.

Un sistem cu bugete record, dar cu presiuni tot mai mari

Tema dominantă a conferinței a fost însă sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate. Deși România a ajuns la cele mai mari bugete din istoria sa pentru sănătate, autoritățile admit că modelul actual începe să își arate limitele.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, a vorbit despre nevoia unei schimbări profunde de paradigmă în finanțarea spitalelor și a medicamentelor. Oficialul a insistat că performanța, eficiența și transparența trebuie să devină criterii centrale în alocarea resurselor. „România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical și rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii”, a afirmat acesta în cadrul dezbaterii dedicate reformelor structurale. Mesajul a venit într-un context în care presiunea asupra bugetului public devine tot mai mare.

Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a prezentat cifre care arată amploarea investițiilor și a cheltuielilor din ultimii ani. Potrivit acestuia, bugetul cumulat al Ministerului Sănătății și al CNAS a depășit 100 de miliarde de lei în 2025, nivel menținut și în 2026. În paralel, România derulează în prezent 476 de proiecte de infrastructură medicală, finanțate prin PNRR și Programul Sănătate 2021–2027, cu o valoare totală de aproximativ 22,6 miliarde de euro. Investițiile vizează spitale regionale, ambulatorii și centre medicale comunitare, inclusiv în zone rurale izolate.

Cu toate acestea, participanții la conferință au atras atenția că investițiile în clădiri și echipamente nu sunt suficiente în lipsa unei reorganizări reale a traseului pacientului și a serviciilor medicale.

Vlad Mixich, expert în infrastructură medicală al Băncii Europene de Investiții, a explicat că marile proiecte trebuie gândite pe termen lung și integrate într-o strategie coerentă de dezvoltare a sistemului sanitar. La rândul său, arhitecta Raluca Șoaita a subliniat că spitalele moderne nu mai sunt proiectate doar ca spații tehnice, ci pornind de la nevoile comunității și ale pacientului.

Prevenția și accesul la tratamente, noul câmp de luptă al sănătății

O altă temă centrală a conferinței a fost accesul la prevenție și la tratamente inovatoare, în special în oncologie și în bolile cronice, unde întârzierile de diagnostic sau tratament pot face diferența dintre viață și moarte.

Cătălin Radu, reprezentant al companiei Bristol Myers Squibb România, a avertizat că întârzierile în accesul la terapii moderne generează nu doar costuri umane, ci și presiuni financiare suplimentare asupra sistemului sanitar, prin complicații și internări repetate.

În același timp, reprezentanții industriei și ai sectorului de asigurări au insistat asupra ideii că sistemul public nu va mai putea funcționa eficient fără dezvoltarea unor mecanisme complementare de finanțare. Potrivit datelor prezentate la conferință, numărul românilor care beneficiază de asigurări private de sănătate a depășit 872.000 la finalul lui 2025. Oana Stan, reprezentantă OMNIASIG, a susținut că dezvoltarea acestui sector poate reduce presiunea asupra sistemului public și poate accelera accesul la servicii medicale și prevenție.

În zona prevenției, unul dintre cele mai puternice mesaje a venit din partea reprezentanților implicați în combaterea cancerului de col uterin. Gabriela Trifon, din partea MSD România, a vorbit despre nevoia unor programe integrate de vaccinare anti-HPV, screening și monitorizare în timp real, care să permită identificarea rapidă a pacienților și intervenția timpurie.

Dincolo de cifre, grafice și strategii, conferința de la București a scos la iveală o realitate incomodă. România continuă să trateze boala mai degrabă decât să investească în prevenție. Iar această cultură se vede nu doar în modul în care funcționează instituțiile, ci și în comportamentul pacienților.

Adevărata reformă a sistemului medical nu va începe în spitale sau în ministere, ci în relația dintre pacient, medic și informația medicală. În lipsa acestei schimbări, investițiile record și reformele administrative riscă să rămână doar soluții parțiale pentru un sistem care continuă să reacționeze târziu la propriile sale probleme.