România, investigată de Comisia Europeană. Despăgubirile de 42,2 milioane de euro pentru investitorii din energia verde, analizate de Bruxelles

România se află în centrul unei investigații aprofundate deschise de Comisia Europeană. După ce un tribunal arbitral a decis că statul trebuie să achite despăgubiri de 42,2 milioane de euro către zece investitori din domeniul energiei regenerabile. Executivul european vrea să stabilească dacă această plată este compatibilă cu regulile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat. Ancheta depășește impactul financiar al cazului. Bruxelles-ul analizează și dacă hotărârea arbitrală respectă principiile fundamentale ale dreptului Uniunii Europene și competențele Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Cum a început litigiul dintre România și investitorii din energia regenerabilă

În 2011, România a introdus o schemă de sprijin pentru producția de energie electrică din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Mecanismul a fost aprobat de Comisia Europeană în baza normelor privind ajutoarele de stat. Începând din 2013, autoritățile române au modificat de mai multe ori schema de sprijin. Schimbările au primit, la rândul lor, aprobarea Comisiei Europene în 2015 și 2016. Cu toate acestea, zece investitori care dezvoltaseră cinci parcuri fotovoltaice au susținut că noile reguli le-au redus veniturile estimate. Și au decis să inițieze un arbitraj internațional împotriva statului român.

Printre companiile implicate se numără LSG Building Solutions GmbH, Green Source Consulting GmbH, Core Value Investments GmbH & Co. KG Gamma, Core Value Capital GmbH, Anina Pro Invest Ltd., Giust Ltd., Risen Energy Solar Project GmbH. Pressburg UK GmbH, Solluce Romania 1 B.V. și SC LJG Green Source Energy BETA S.R.L. Investitorii au solicitat despăgubiri pentru sprijinul financiar pe care susțin că l-ar fi primit dacă schema inițială nu ar fi fost modificată.

Tribunalul arbitral a obligat România să plătească 42,2 milioane de euro

La 20 februarie 2024, tribunalul arbitral a concluzionat că România a încălcat prevederile Tratatului privind Carta Energiei. Prin hotărârea pronunțată, statul român este obligat să achite despăgubiri de 42,2 milioane de euro, la care se adaugă dobânzi și cheltuieli de arbitraj. Ulterior, România a notificat Comisia Europeană cu privire la această decizie. Și a informat instituția că a efectuat o plată într-un cont deschis pe numele beneficiarilor, conform obligațiilor prevăzute de legislația europeană în materia ajutoarelor de stat.

De ce intervine Comisia Europeană

În analiza preliminară, Comisia Europeană consideră că executarea hotărârii arbitrale ar putea reprezenta un ajutor de stat incompatibil cu piața internă. Potrivit articolului 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ajutoarele acordate de state sunt interzise dacă nu sunt autorizate în prealabil de Comisie și dacă nu respectă regulile privind concurența. Bruxelles-ul va analiza dacă despăgubirile pot fi considerate o formă de sprijin economic acordată investitorilor și dacă această măsură respectă legislația europeană.

Conflictul dintre arbitrajul internațional și dreptul UE

Investigația are și o componentă juridică importantă. Litigiul este unul intra-UE, deoarece atât investitorii, cât și statul implicat aparțin Uniunii Europene. Din acest motiv, Comisia va verifica dacă hotărârea arbitrală și executarea ei respectă tratatele europene. Ancheta vizează, în special, articolul 19 din Tratatul privind Uniunea Europeană și articolele 267 și 344 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste dispoziții consacră rolul exclusiv al Curții de Justiție a Uniunii Europene în interpretarea dreptului european. Executivul comunitar va analiza și dacă este respectat principiul autonomiei ordinii juridice a Uniunii Europene.

Hotărârile CJUE au schimbat regulile arbitrajului între statele membre

Poziția actuală a Comisiei Europene se bazează pe mai multe decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. În hotărârea Achmea din 2018, CJUE a decis că arbitrajul dintre investitori și statele membre, desfășurat în baza tratatelor bilaterale de investiții, este incompatibil cu dreptul Uniunii Europene. Ulterior, în cauza Komstroy din 2021, Curtea a extins această interpretare și asupra Tratatului privind Carta Energiei. Astfel, mecanismul de arbitraj prevăzut de tratat nu mai poate fi utilizat pentru litigiile dintre investitori și state membre ale Uniunii. Ca urmare, statele membre au adoptat în 2024 o declarație comună privind inaplicabilitatea Tratatului privind Carta Energiei în arbitrajele intra-UE. Uniunea Europeană s-a retras oficial din acest tratat, iar retragerea produce efecte din 27 iunie 2025. România și-a notificat retragerea în mai 2026, aceasta urmând să devină efectivă în mai 2027.

Ce urmează pentru România

Deschiderea investigației aprofundate nu reprezintă o decizie finală. România și toate părțile interesate vor putea transmite observații și argumente înainte ca Executivul european să adopte o hotărâre. Rezultatul anchetei ar putea influența nu doar acest dosar. Ci și modul în care vor fi soluționate pe viitor litigiile dintre investitori și statele membre în domeniul energiei regenerabile. De asemenea, decizia ar putea clarifica raportul dintre arbitrajul internațional și dreptul Uniunii Europene în cazul investițiilor realizate în interiorul blocului comunitar.